Jurnalistul Liviu Avram a analizat mecanismele prin care magistrații din România au obținut majorări salariale masive, afirmând că practic aproape întregul corp de magistrați a apelat la instanță pentru acest scop. În cadrul emisiunii „Harta de impact”, acesta a detaliat modul în care circa 6.700 de judecători și procurori au solicitat creșteri de venituri, generând o dispută financiară uriașă între Guvernul Bolojan și Înalta Curte de Casație și Justiție.
Problema salarială este descrisă ca fiind una veche de cel puțin 20 de ani, fiind agravată în ultimul deceniu. Liviu Avram a punctat că totul a început în anul 2006, odată cu acordarea unor sporuri de 40% pentru procurorii din cadrul DNA și DIICOT. Acest eveniment a declanșat o reacție în lanț, în care alți magistrați au început să solicite drepturi similare, argumentând statutul lor de magistrați, proces care a fost susținut de decizii judecătorești emise de proprii colegi.
Disputa financiară a ajuns la sume de peste 5 miliarde de lei, după ce Lia Savonea a solicitat achitarea tuturor restanțelor acumulate în ultimele două decenii. Jurnalistul a menționat că, deși Guvernul a încercat să satisfacă aceste cerințe, sumele sunt imense. El a observat că, în declarațiile de avere ale magistraților, aproape toți figurează cu sume consistente provenite din restanțe salariale, ceea ce indică faptul că majoritatea au beneficiat de aceste procese cu șanse de câștig de 100%.
Un alt aspect criticat este modul în care s-au gestionat pensiile magistraților după transferul contribuțiilor în 2018. Liviu Avram a explicat faptul că, timp de cinci ani, pensiile au fost calculate pe baze care au depășit salariile nete primite în activitate. Deși în 2023 s-a introdus o limită de 80% din salariul brut, nu mai mare decât ultimul salariu, jurnalistul a relatat un caz în care o magistrat-asistent de la Înalta Curte a reușit să obțină în instanță aplicarea vechii legi, deși se pensionase deja sub noul regim.
Conflictul de interese a fost evidențiat și prin decizia CEDO, care a analizat cinci dosare în care magistrații reclamau majorări. Instanțele au generalizat aceste drepturi la întreaga castă, deși cei care au acordat deciziile beneficiau și ei de aceleași drepturi salariale. Liviu Avram susține că decizia CEDO oferă fundamentul necesar politicii pentru a revizui sentințele date de judecători aflați în conflict de interese, deși acest lucru necesită un curaj politic considerabil.
Președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat că decizia CEDO confirmă poziția Guvernului în această dispută și oferă argumentul decisiv pentru a tranșa această chestiune, pe care a numit-o imorală și împovărătoare pentru cetățeni. Acesta a criticat fenomenul de „aristocrație bugetară”, subliniind că plata imediată a miliardelor de lei ar afecta grav echilibrul bugetar într-un context economic dificil.
context_missing: true