Consiliul Superior al Magistraturii a făcut publice datele privind veniturile nete ale judecătorilor din România pentru luna octombrie 2026. Conform instituției, indemnizațiile lunare ale acestora variază între 6.990 și 20.346 de lei, în funcție de diverse criterii de evaluare. Grila de salarizare este determinată de gradația profesională, de vechimea în funcție și de tipul instanței în care magistratul își desfășoară activitatea profesională în cadrul sistemului judiciar național.
Structura veniturilor variază semnificativ în funcție de statutul și gradul de judecătorie al fiecărui magistrat. Judecătorii stagiari încasează între 6.990 și 8.285 de lei net, în timp ce cei cu grad de judecătorie primesc între 10.486 și 16.157 de lei. Magistrații cu grad de tribunal au venituri nete cuprinse între 14.390 și 17.948 de lei, iar cei care dețin grad de curte de apel beneficiază de indemnizații între 16.309 și 20.346 de lei.
La nivelul sistemului judiciar din România se înregistrează un total de 4.544 de judecători, conform datelor de la 26 octombrie 2026. Din acest număr total, aproximativ 46%, adică 2.076 de judecători, lucrează la judecătorii, în timp ce 1.503 magistrați, reprezentând 33%, sunt activați la tribunale. Restul de 965 de judecători, echivalând cu 21% din total, își desfășoară activitatea în cadrul curților de apel, incluzând și magistrații cu grade profesionale superioare instanței.
CSM a comparat aceste venituri cu datele Institutului Național de Statistică, care arătau un câștig salarial mediu în România de 5.688 de lei net în august 2026. Un judecător stagiar la nivelul minim al grilei câștigă de 1,26 ori media brută națională, iar un judecător definitiv cu grad de judecătorie la minim ajunge la 1,89 ori acest reper. La nivel european, media este de aproximativ 2,13 ori câștigul brut național, indicator sub care se situează România.
Instituția a criticat prezentarea situației din România în fața jurisdicțiilor internaționale, menționând riscul de a transfera divergențe politice interne. CSM susține că astfel de demersuri pot aduce avantaje pe termen scurt în interiorul țării, dar pot afecta imaginea României și credibilitatea instituțiilor statului. Această comunicare a fost emisă în urma deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului din 22 octombrie 2026, pronunțată în cauza „Pușcașu și alții împotriva României”.
Sistemul de salarizare al magistraților din România este reglementat prin legi specifice care stabilesc grile de venituri bazate pe experiență și responsabilitate. În perioada recentă, datele oficiale privind economia și piața muncii au fost monitorizate constant de instituții precum Institutul Național de Statistică pentru a evalua puterea de cumpărare și nivelul de trai al populației din țară.