Curtea de Apel București urmează să emită o decizie decisivă vineri, 23 octombrie 2026, cu privire la regimul de încarcerare al lui Călin Georgescu. Fostul candidat la alegerile prezidențiale a fost prezentat în fața judecătorilor la sediul instanțe de apel înainte de ora 9.00. Procesul vizează determinarea măsurii de constrângere care îi va fi aplicată în cadrul anchetei coordonate de procurorii DIICOT.
Judecătorii de la Curtea de Apel vor analiza contestația depusă de procurorii DIICOT împotriva unei decizii anterioare. Tribunalul București a dispus, la data de 13 octombrie, înlocuirea arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu pentru Călin Georgescu. Totuși, această hotărâre nu a intrat în etapa de definitivitate, motiv pentru care măsură de arestare preventivă a fost menținută în vigoare până la soluționarea apelului.
Călin Georgescu este cercetat într-un dosar penal care implică acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat. De asemenea, acesta este acuzat de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Ancheta a fost declanșată în urma unei plângeri depuse la DIICOT de către un om de afaceri din Buzău, identificat sub numele de Răzvan Leu. Acesta susține că a fost păgubit cu suma de 1,1 milioane de euro.
Informații oficiale privind stadiul dosarului au fost confirmate prin comunicarea de pe contul de Facebook al lui Călin Georgescu. În acest anunț, acesta a precizat că a primit încheierea motivată și că dosarul a fost înaintat către Curtea de Apel București pentru soluționarea contestației. Termenul fixat pentru pronunțarea instanței este vineri, 23 octombrie 2026, la ora 9:00, moment în care se va decide soarta măsurii de arestare.
Călin Georgescu a fost reținut inițial de către procurori pe data de 21 septembrie. Dosarul de înșelăciune se concentrează pe tranzacția de 1,1 milioane de euro menționată de reclamant. Până la momentul soluționării contestației de către magistrații de la Curtea de Apel, fostul candidat la prezidențiale va continua să execute măsura arestării preventive, conform procedurilor legale în vigoare în cadrul acestui dosar penal.
Acest proces de contestație a măsurilor de arestare are loc într-un context juridic în care instanțele de judecată trebuie să echilibreze drepturile de apărare ale inculpatului cu necesitățile anchetei penale. În sistemul de justiție românesc, trecerea de la arestul preventiv la arestul la domiciliu reprezintă o modificare semnificativă a restricțiilor de libertate, fiind o decizie care depinde de evaluarea riscurilor de fugă sau de influențare a probelor.