Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a transmis o poziție fermă împotriva propunerii legislative B544/2026, înregistrată la Senat la 5 octombrie. Parchetul susține că proiectul, care vizează transformarea consumului propriu de droguri din infracțiune în contravenție, nu poate fi susținut nici în forma inițiatorului, nici prin amendamente. Conform DIICOT, problema fundamentală a inițiativei nu este de ordin tehnic, ci ține de modul în care este concepută întreaga structură legislativă.
Proiectul propune ca operațiunile de cultivare, producere, fabricare, cumpărare și deținere, atunci când sunt efectuate pentru consum propriu, să fie sancționate cu amenzi între 1.000 și 3.000 de lei. De asemenea, importul și exportul în vederea consumului ar urma să devină contravenții cu sancțiuni de la 1.500 la 3.500 de lei. DIICOT avertizează că inițiativa nu stabilește niciun prag cantitativ pentru consum, ceea ce ar putea duce la sancționarea oricărei cantități de substanțe dacă nu se dovedește lipsa intenției de trafic.
Procurorii subliniază că lipsa unor limite numerice ar crea o zonă de vulnerabilitate la presiuni și corupție, deoarece evaluarea destinației drogurilor ar reveni personalului de poliție. În sistemul propus, un agent constatator ar putea decide dacă o faptă este contravenție sau infracțiune, cu pedepse de până la 20 de ani de închisoare. DIICOT menționează că această procedură ar putea permite unui distribuitor stradal să fie tratat ca consumator, achitând doar jumătate din minimul amenzii prevăzute.
Parchetul critică și faptul că proiectul nu respectă modelele internaționale, precum cele din Portugalia sau Cehia, care operează cu praguri legale clare. De asemenea, DIICOT semnalează riscul încălcării principiului „ne bis in idem” și a convențiilor ONU, deoarece sancționarea contravențională a importului ar fi în contradicție cu obligațiile internaționale ale României. Există, de asemenea, riscul ca urmărirea penală pentru trafic să fie blocată dacă un proces-verbal de contravenție ar fi considerat o hotărâre definitivă.
În ceea ce privește componenta de sănătate publică, DIICOT consideră că aceasta este prezentă doar în titlul proiectului, deoarece evaluarea medicală ar fi facultativă. Decizia de trimitere la evaluare ar aparține poliției, nu unor comisii medicale, iar refuzul sau abandonul nu ar produce nicio consecință. Parchetul susține că, în loc să reducă traficul, proiectul ar oferi noi apărări traficanților și ar lăsa consumatorii în afara oricărui circuit terapeutic, fără a degreva sistemul judiciar.
În prezent, sistemul juridamentar român permite deja mecanisme de filtrare a cazurilor de mică gravitate prin renunțarea la urmărirea penală sau amânarea pedepsei. În contextul actual, deținerea de droguri rămâne o infracțiune care implică o procedură penală condusă de procuror pentru stabilirea încadramentului juridic corect. DIICOT propune ca remediul pentru disproporția pedepselor să fie restabilirea posibilității de individualizare a sancțiunii, nu scoaterea faptei din sfera penală.