Procurorii Parchetului instanței supreme au finalizat cercetările în dosarul care îl vizează pe deputatul AUR, Dan Tanasă, acuzat de incitare la ură sau discriminare. Anchetatorii au trimis rechizitoriul către Înalta Curți de Casație și Justiție, solicitând judecarea parlamentarului în stare de libertate. Dosarul se concentrează pe mesajele publicate de acesta pe rețelele de socializare, care vizează lucrătorii străini din România, provenind din zone precum Asia și Africa.
Unul dintre martorii audiați este Romulus Luca, președintele Partidului Național Țărănesc Maniu – Mihalache, filiala Cluj, care a depus o plângere penală în octombrie 2025. Acesta a declarat în fața anchetatorilor că mesajele publicate de Dan Tanasă au creat o stare de neliniște și tensiune, fiind percepute ca un semnal de ură față de persoanele de altă naționalitate. Romulus Luca a subliniat că astfel de afirmații vin de la un reprezentant al Parlamentului și pot crește mișcările extremiste în țară.
Un alt martor cheie este fostul polițist Marian Godină, care a sesizat organele abilitate după vizionarea postării de pe Facebook. Godină a explicat faptul că mesajul este discriminatoriu față de cetățenii care muncesc legal în România și că acesta îndeamnă publicul să procedeze în același mod. Acesta a observat că postarea a avut un impact negativ asupra societății, deoarece numeroase persoane au comentat aprobând îndemnul deputatului, ceea ce poate leza demnitatea lucrătorilor străini.
Anchetatorii au evidențiat că mesajul postat de Dan Tanasă la data de 19 august 2025 a fost extrem de viral, înregistrând peste 12.325 de vizualizări și peste 10.549 de comentarii. În dosar se menționează că, după această postare, la data de 26 august 2025, un individ a comis acte de violență fizică asupra unui cetățean din Bangladesh, lovindu-l pe acesta în față și numindu-l „invadator”. Procurorii consideră că deputatul a acționat conștient de impactul mesajelor sale asupra publicului.
În rechizitoriu, procurorii notează că Dan Tanasă, vârsta de 45 de ani, deține licență în Psihologie și Științele Educației și a fost membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale. Această experiență și studiile sale în comunicare sugerează că acesta a acceptat consecințele mesajelor sale. De asemenea, anchetatorii au menționat că parlamentarul a încercat ulterior să minimizeze impactul comportamentului său prin ștergerea postării de pe contul de Facebook.
În cadrul sistemului juridic românesc, imunitatea parlamentară este protejată, însă aceasta este limitată strict la opțiunile politice exprimate în exercitarea mandatului. Deputații și senatorii pot fi urmăriți penal pentru fapte care nu au legătură directă cu voturile sau opiniile politice formulate în cadrul activității legislative. În acest caz, anchetatorii susțin că mesajele de pe rețelele sociale depășesc sfera opiniei politice, intrând în sfera incitării la discriminare pe criterii de rasă și etnie.