La 11 ani de la tragedia de la clubul Colectiv, ancheta privind dosarul medical continuă fără nicio persoană suspectă identificată până în prezent. Procurorii Parchetului General desfășoară cercetări in rem pentru a stabili responsabilitatea spitalelor în cazul celor 37 de răniți care au decedat ulterior incendiului. Această ramură a anchetei vizează modul în care au fost gestionate infecțiile nosocomiale și transferurile medicale de la victime.
Dosarul medical este de o dimensiune considerabilă, cuprind în total 544 de volume de documente. Autoritățile trebuie să clarifice impactul infecțiilor contractate în spitale asupra sănătății supraviețuitorilor și modul în care acestea au contribuit la decese. În total, 64 de persoane au pierdut viața după incendiu, iar a 65-a victimă a decedat la doi ani după eveniment, după ce s-a sinucis.
Cercetările au depășit deja termenul limită stabilit anterior de Înalta Curți de Casație și Justiție la data de 17 martie 2026. Judecătorul Alin Sorin Nicolescu impusese termenul de finalizare a dosarului pentru 17 septembrie 2026, însă acesta a fost depășit cu o lună și jumătate. Această întârziere intervine după ce dosarul a fost clasat de două ori și redeschis ulterior, în 2019 și 2025.
Procurorii de la Parchetul General au confirmat săptămâna trecută, la data de 21 octombrie 2026, că dosarul este încă în lucru. În prezent, se solicită un supliment de expertiză în cazul germanului Marvin Nicodemus, care a suferit infecții după tratamentul în țara natală. Această persoană a depus o nouă contestație la ÎCCJ și a reclamat procurorul de caz la Inspecția Judiciară.
Marvin Nicodemus, una dintre victime, a criticat ratarea ocaziei de a demonstra pregătirea autorităților și a cerut explicații publice privind nerespectarea termenelor. Acesta a semnalat probleme de organizare în dosar, menționând documente duplicate și lipsa unui sistem de clasificare. Avocații săi pregătesc deja demersurile necesare pentru a depune o cerere la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.
Tragedia de la Colectiv a lăsat în urmă un precedent juridic complex, în care procesele împotriva patronilor și artificierilor au dus la condamnări limitate. În timp ce unii reprezentanți ai statului au primit pedepse, precum George Matei, alți actori politici sau funcționari au fost achitați sau eliberați prin decizii în casație. Acest caz rămâne un punct critic pentru justiția română în ceea ce privește răspunderea instituțională.