Președinta Curții Constituționale a României, Elena-Simina Tănăsescu, a declarat că anularea alegerilor prezidențiale desfășurate în decembrie 2024 a devenit un subiect de interes la nivel internațional. Această decizie a pus în lumină pericolele pe care tehnologiile digitale și inteligența artificială le pot reprezenta pentru mecanismele democratice actuale. Anunțul a fost făcut vineri, 6 noiembrie, în cadrul unei reuniuni de lucru intitulată „Societatea informațională și democrația constituțională”.
În cadrul discursului susținut în fața reprezentanților jurisdicțiilor constituționale, Elena-Simina Tănăsescu a subliniat importanța protejării valorilor constituționale, indiferent de contextul social sau politic. Ea a menționat că o Constituție este construită pe valori care unesc societatea și pe care le statornicește. Jurisdicțiile constituționale au rolul de a aplica aceste valori ca frontiere ale spațiului democrației constituționale, atât în perioade de liniște, cât și în vremuri tulburi.
Președinta CCR a insistat asupra necesității de a limita puterea politică prin intermediul Constituției pentru a asigura respectarea statului de drept. Ea a explicat faptul că esența democrației constituționale presupune respingerea instituționalizată a oricărei forme de concentrare a puterii în mâinile unei persoane, ale unui grup sau ale unei majorități. Din acest motiv, ea consideră că democrația constituțională nu este un oximoron și că justiția constituțională demonstrează acest fapt.
Elena-Simina Tănăsescu a comparat situația din România cu alte intervenții ale instanțelor europene asupra proceselor electorale. Ea a amintit că Curtea Constituțională a Austriei a decis reluarea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2016. Totodată, a menționat că în martie 2025, Curtea Constituțională a Bulgariei a invalidat parțial rezultatele alegerilor parlamentare din octombrie 2024, în timp ce în România procesul electoral a fost invalidat în întregime.
În ceea ce privește impactul tehnologiei, președinta CCR a avertizat că, deși societatea informațională poate duce la o transparență sporită, există riscuri majore. Ea a subliniat că dezvoltarea tehnologică ar putea conduce la un salt calitativ al democrației prin accesul la informație, dar a avertizat asupra fenomenului de mercantilizare a atenției umane. Decizia CCR din decembrie 2024 a demonstrat lumii întregi riscurile pe care le aduc procedurile și mecanismele democratice în era digitală.
Decizia de invalidare a scrutinului prezidențial din România a fost un moment de referință pentru stabilitatea instituțională, fiind interpretată ca un mecanism de protecție a procesului electoral. Această acțiune juridică a subliniat vulnerabilitatea sistemelor de vot în fața manipulărilor digitale, oferind un precedent pentru modul în care instanțele constituționale pot reacționa la interferențele tehnologice moderne.