Înalta Curte de Casație și Justiție a decis începerea judecății pe fond în dosarul care o vizează pe Diana Iovanovici-Șoșoacă. Judecătorii au analizat cererile și excepțiile formulate de inculpată în cadrul procedurii de cameră preliminară, stabilind legalitatea întregului proces de urmărire penală. Decizia instanței vine după ce s-a constatat că sesizarea prin rechizitoriu și administrarea probelor au fost efectuate în conformitate cu normele legale în vigoare.
Prin încheierea pronunțată, ÎCCJ a respins argumentele invocate de Diana Iovanovici-Șoșoacă și a dispus începerea procesului atât pentru aceasta, cât și pentru fostul său soț, Șoșoacă Dumitru Silvestru. Ambii sunt acuzați de câte patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal. Instanța a menționat că persoanele implicate pot contesta această încheiere în termen de trei zile de la comunicarea oficială a deciziei de la Înalta Curte.
Incidentul care a dus la aceste acuzații a avut loc în decembrie 2021, în cadrul unui cabinet de avocatură din București. Jurnalista italiană Lucia Goracci, alături de o echipă de la RAI Uno, vizitase locația pentru a realiza un interviu. Conform rechizitorului nr. 336/76/P/2021 emis de Parchetul de pe lângă ÎCCJ, nemulțumirea inculpatei față de întrebările jurnalistei a declanșat situația în care persoanele au fost împiedicate să plece.
Procurorii susțin că, în data de 10 decembrie 2021, cei doi inculpați au lipsit de libertate patru persoane, dintre care trei sunt vătămate și un martor. În acest context, Șoșoacă Dumitru Silvestru este acuzat că a exercitat acte de violență asupra uneia dintre persoanele vătămate, lovind-o cu pumnii în zona umărului și peste braț. De asemenea, acesta este acuzat că i-a smuls masca sanitară de pe față jurnalistei.
Dosarul este legat de un caz mai amplu pentru care Parlamentul European a ridicat imunitatea Dianei Șoșoacă. Acuzațiile privind presupusa propagandă legionară au fost însă disjunse de acest dosar și sunt investigate separat de către procurori. Parchetul General a precizat că, la momentul faptelor, Diana Șoșoacă deținea calitatea de senator, însă parlamentarii pot fi trimiși în judecată pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice.
În cadrul sistemului juridic românesc, imunitatea parlamentarilor este protejată pentru a asigura independența mandatului, însă aceasta nu acoperă faptele penale care nu sunt legate de activitatea legislativă sau de exprimarea opiniilor politice. În astfel de cazuri, ridicarea imunității de către instituțiile europene sau naționale este pasul necesar pentru ca magistrații să poată iniția procese penale împotriva persoanelor care ocupă funcții publice.