Instituțiile de la vârful sistemului de justiție din România, CSM și Înalta Curte, au refuzat să furnizeze Agentului Guvernamental pentru CEDO datele necesare privind salarizarea magistraților. Această decizie a fost abordată de fostul premier Ilie Bolojan în cadrul emisiunii „Outsider politic”, realizată de Sebastian Zachmann pentru Recorder.ro. Lipsa acestor informații a fost menționată ca un obstacol în încercarea statului de a prezenta un tablou corect în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.
Datele solicitate erau esențiale pentru a apăra cauza României într-un proces intentat de cinci judecători români la Strasbourg. Aceștia reclamau faptul că nu au primit restanțele salariale stabilite anterior prin hotărâri judecătorești definitive. Deși a existat un sabotaj din partea CSM și al Înalta Curte în furnizarea acestor cifre, România a reușit să câștige procesul. Pe 22 octombrie, CEDO a respins acțiunea celor cinci magistrați, declarând-o inadmisibilă.
Ilie Bolojan a explicat că, în ciuda solicitărilor repetate făcute de agentul României, răspunsurile au întârziat luni de zile. Instituțiile de justiție își gestionează propriile bugete, motiv pentru care solicitările nu au fost direcționate către Ministerul de Justiție. Fostul premier a subliniat că era necesar să existe o claritate asupra unor cifre de impact, precum nivelul de salarizare în Justiție comparativ cu sistemul public și cu media din economie.
Conform declarațiilor, situația este problematică deoarece nivelul de salarizare din Justiție este mult peste cel din sistemul bugetar și cel din economia privată. Ilie Bolojan a menționat, de asemenea, că nivelul de pensionare în Justiție este mult mai ridicat decât sistemul de pensii din România. El a punctat că este anormal ca un guvern să nu aibă predictibilitatea acestor sume enorme, care provin din procese acum de zeci de ani.
Problematica salarizării în sistemul de justiție rămâne un subiect de discuție constant în administrația publică. În contextul acestor acuzații, gestionarea bugetelor de către entități precum CSM și Înalta Curte subliniază autonomia lor financiară față de Guvern. Această structură de gestionare a resurselor este cea care a generat dificultățile de comunicare între autoritățile judecătorești și reprezentanții statului în cadrul procedurilor internaționale de la Strasbourg.
În cadrul proceselor de justiție, restanțele salariale pot apărea ca urmare a unor hotărâri judecătorești care nu au fost executate la timp. Aceste sume, care pot fi acumulate pe parcursul a zeci de ani, reprezintă o povară financiară pentru bugetul de stat. Cazul celor cinci magistrați arată modul în care lipsa de transparență a datelor poate complica apărarea juridică a țării în instanțele europene.