Decizia Curții Constituționale privind ordonanța SAFE, care a pus în scenă o dispută între Guvern și Parlament, nu pune în pericol investițiile finanțate prin acest mecanism european, însă ar putea limita intervenția statului în proiecte strategice. Ilie Bolojan a declarat vineri, la Digi24, că actul normat vizat de CCR includea prevederi care permiteau statului să recurgă la exproprieri pentru obiective de interes național. Această limitare ar putea afecta capacitatea de a prelua anumite proiecte considerate esențiale pentru țară.
Fostul premier a explicat faptul că una dintre măsurile din cadrul SAFE permitea statului să intervină într-o formulă de expropriere pentru obiective strategice. Ilie Bolojan a menționat că o astfel de situație ipotetică ar fi putut fi șantierul naval de la Mangalia. Deși a recunoscut că această posibilitate de expropriere nu mai este de actualitate în acest moment, el a subliniat că conflictul juridic creat poate bloca astfel de mecanisme de intervenție în viitor.
În ceea ce privește continuitatea finanțărilor, Ilie Bolojan a insistat că România trebuie să respecte contractele asumate și să demonstreze seriozitate în gestionarea fondurilor SAFE. El a subliniat că verificarea contractelor nu trebuie confundată cu abandonarea angajamentelor internaționale. Pentru fostul premier, este vital ca România să rămână un partener de încredere, asigurând în același timp utilizarea corectă a resurselor pentru direcțiile prioritare stabilite prin acest program de finanțare.
Un punct critic identificat de Ilie Bolojan este finalizarea infrastructurii rutiere din nord-estul țării, care depinde direct de acest mecanism. El a precizat că suma de 4,2 miliarde din SAFE este destinată finanțării acestor proiecte de infrastructură. Fără aceste fonduri, finalizarea celor două autostrăzi, care ar trebui să permită accesul pe autostradă până la Iași, ar putea fi compromisă, afectând astfel dezvoltarea regională și conexiunile de transport esențiale.
Pe lângă infrastructură, Ilie Bolojan a atras atenția asupra necesității de a utiliza fondurile pentru dotarea Armatei Române. El a declarat că asigurarea instrumentelor de apărare la zi reprezintă o necesitate absolută pentru securitatea țării. Astfel, mecanismul SAFE acoperă două direcții majore: modernizarea capacităților de apărare și continuarea investițiilor masive în autostrăzi, proiecte care sunt considerate esențiale pentru stabilitatea și dezvoltarea României.
Disputa juridică a apărut după ce CCR a admis sesizarea lui Sorin Grindeanu, constatând un conflict constituțional între Guvern și Parlament privind ordonanța de urgență SAFE. Liderul PSD a susținut că Executivul condus de Ilie Bolojan a adoptat ordonanța după demiterea sa prin moțiune de cenzură, depășindu-și atribuțiile prin intervenția în domenii aflate deja în dezbaterea Parlamentului.