Laura Codruța Kövesi a încheiat mandatul de conducere la Parchetul European (EPPO) pe 1 noiembrie 2026, moment în care a predat funcția fostului său adjunct, procurorul german Andrés Ritter. Această încheiere marchează finalul unei perioade de 20 de ani de carieră la nivel înalt în justiție, în care a condus cele mai importante trei parchete din România: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție (DNA) și, în final, EPPO. Mandatul său european a fost unul intens, caracterizat de investigații de amploare și presiuni politice.
În perioada 2013-2018, sub coordonarea sa la DNA, procurorii au trimis în judecată 68 de demnitari, printre care 14 miniștri, 39 de deputați, 14 senatori și un europarlamentar. Deși sechestrele asigurătorii au depășit două miliarde de euro, imaginea instituției a fost afectată de achitările unor figuri politice precum Victor Ponta, Dan Șova, Toni Greblă și Călin Popescu Tăriceanu. Un eșec major a fost dosarul Microsoft, unde șapte foști miniștri au scăpat prin prescripție, eveniment pentru care Kövesi a recunoscut o „culpă” a DNA.
Cariera sa a fost marcată de decizii judecătorești și politice complexe, începând cu numirea sa în 2006 de către președintele Traian Băsescu, în ciuda unui aviz negativ din partea CSM. Ulterior, deși reînvestită de Klaus Iohannis în 2016, ea a fost vizată de un decret de revocare semnat de același președinte, proces în care a câștigat ulterior la CEDO. Instanța europeană a stabilit că procedura de demitere a încălcat dreptul la un proces echitabil, oferindu-i o victorie juridică importantă în urma disputelor cu puterea politică.
La nivelul EPPO, Kövesi a gestionat o structură cu peste 3.600 de dosare active, care implică prejudicii suspectate de 67,27 miliarde de euro, dintre care peste 500 vizează România. Mandatul a fost marcat de investigația „Pfizergate” privind achiziția de vaccinuri de către Ursula von der Leyen și de tensiuni diplomatice cu diverse state membre. În Grecia, autoritățile au limitat mandatele procurorilor de la cinci la doi ani, o măsură pe care Kövesi a calificat-o drept „cea mai flagrantă tentativă de intimidare” a instituției.
Pe lângă aspectele profesionale, cariera sa a inclus controverse legate de mediul academic și de relația cu serviciile de informații. CNATDCU a identificat „împrumuturi neautorizate” pe aproximativ 4% din teza sa de doctorat, însă consiliul nu i-a retras titlul. Totodată, protocolul de colaborare cu SRI, semnat în 2009, a fost declarat parțial neconstituțional în 2019, iar decizia Curții Constituționale din 2016 de a limita atribuțiile de cercetare penală ale SRI a afectat direct capacitatea de interceptare a DNA.
Evoluția carierei lui Laura Codruța Kövesi reflectă dinamica complexă a justiției din România și din Uniunea Europeană în ultimele două decenii. De la gestionarea dosarelor de corupție la nivel național până la coordonarea investigațiilor europene de mare amploare, parcursul său a demonstrat atât puterea de investigație a parchetelor, cât și vulnerabilitățile cauzate de conflictele politice și de schimbările legislative interne.