Judecătorii Curții de Apel București au decis prelungirea arestului preventiv pentru Călin Georgescu și Ionel Rusen în dosarul în care sunt acuzați de înșelăciune. Magistrații au stabilit că probele strânse de procurorii DIICOT sunt credibile și oferă motive serioase pentru a crede în implicarea inculpaților în infracțiunile pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală. Decizia vizează menținerea în privarea de libertate pentru o perioadă de 30 de zile.
În cadrul motivării, completul de drepturi și libertăți a menționat că există o „suspiciune rezonabilă” că Ionel Rusen și Călin Georgescu au săvârșit faptele de care sunt acuzați. Judecătorii au subliniat că mijloacele de probă aflate la dosarul cauzei au puterea de a convinge un observator obiectiv și imparțial. Probatoriul actual este considerat suficient pentru a susține acuzațiile prezentate de procurorii DIICOT în această etapă a procesului penal.
Magistrații au respins argumentele prezentate de avocații celor doi inculpați, considerând că acestea nu sunt suficiente pentru a justifica lăsarea în libertate. De asemenea, Curtea de Apel București a precizat că lipsa antecedentelor penale ale acestora nu reprezintă un motiv suficient pentru înlocuirea măsurii arestării. Judecătorii au evaluat că probele oferă în continuare motive pertinente și serioase pentru a menține măsurile preventive aplicate până în prezent.
Un aspect central al deciziei vizează riscul de sustragere de la urmărirea penală, menționând planurile lui Călin Georgescu de a fugi în Italia pentru a cere azil politic. Curtea a reținut că riscul de influențare a bunei desfășurări a procesului penal are caracter actual. Din acest motiv, privarea de libertate este considerată necesară pentru a preveni eventuala fugă a inculpaților sau alte acțiuni care ar putea afecta investigația.
În plus, judecătorii au argumentat că punerea în libertate a lui Călin Georgescu și Ionel Rusen ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică. Măsura de 30 de zile este considerată proporțională în raport cu circumstanțele comiterii faptelor și valoarea prejudiciului estimat. Magistrații au concluzionat că starea de pericol pentru ordinea publică poate fi înlăturată numai prin aplicarea celei mai severe măsuri preventive disponibile în cadrul codului de procedură.
Dosarul în care este implicat fostul candidat la alegerile prezidențiale vizează o acțiune de înșelăciune în care un om de afaceri ar fi fost victima unei fraude de peste un milion de euro. Procurorii DIICOT au pus în mișcare acțiunea penală după ce a fost depusă o plângere penală, declanșând investigațiile care au dus, în final, la arestarea preventivă a inculpaților.