Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României prin depunerea unei excepții de neconstituționalitate referitoare la legea ce vizează declararea orașului Voluntari, județul Ilfov, ca municipiu. Acțiunea sa juridică vine la urma unei decizii legislative care ar putea schimba statutul localității din județul Ilfov, condusă de Florentin Pandele. Nicușor Dan susține că această schimbare de rang nu respectă normele legale în vigoare.
Unul dintre argumentele principale invocate de Nicușor Dan vizează lipsa infrastructurii medicale necesare. Acesta a menționat că, la data de 18 martie 2026, Consiliul Economic și Social a emis un aviz negativ asupra propunerii legislative, subliniind faptul că orașul Voluntari nu dispune de niciun spital public. Mai mult, președintele a semnalat că referendumul utilizat pentru a demonstra voința locuitorilor este extrem de vechi, datând de acum 22 de ani, ceea ce face incertă menținerea dorinței populației.
Nicușor Dan a punctat și deficiențe legate de indicatorii educaționali și de mediul urban. Conform sesizării, nu s-a îndeplinit complet indicatorul numărul 8, care vizează prezența unităților de învățământ postliceal, deoarece Primăria nu a indicat clar și expres nicio unitate de acest tip în oraș. În plus, președintele a evidențiat faptul că în Voluntari există doar 12 mp de spațiu verde pe locuitor, în condițiile în care un municipiu trebuie să asigure un minim de 15 mp de spațiu verde.
Susținerea pentru această inițiativă legislativă nu a fost prezentată nici de Guvernul României. La data de 14 mai 2026, Guvernul a formulat un punct de vedere prin care a indicat faptul că nu susține adoptarea acestei propuneri de lege. Această poziție oficială se aliniază cu argumentele prezentate de Nicușor Dan, care consideră că statutul de municipiu nu poate fi acordat fără respectarea tuturor condițiilor impuse de legislația actuală pentru astfel de localități.
Situația orașului Voluntari reflectă o problemă mai largă a respectării criteriilor demografice și de infrastructură în România. Conform unui raport al Curții de Conturi, la nivelul anului 2023, un număr de 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori, reprezentând peste jumătate din totalul de 216 orașe. De asemenea, 432 de comune, adică 15% din numărul total de comune, nu respectau, de asemenea, acest criteriu demografic minim.
În România, procesul de stabilire a rangului administrativ al localităților este reglementat prin legi care impun criterii stricte de populație, infrastructură și servicii publice. Deciziile privind trecerea de la oraș la municipiu sau de la comună la oraș implică verificarea unor indicatori precum numărul de locuitori, prezența instituțiilor de învățământ, a unităților medicale și a spațiilor verzi, pentru a asigura standardele de viață corespunzătoare statutului solicitat.