Ministerul Justiției pregătește o reorganizare radicală a parchetelor de pe lângă judecătoriile din întreaga țară, cu excepția celor din București. Proiectul de lege, inițiat de ministrul Radu Marinescu în colaborare cu CSM-secția de procurori și PICCJ, vizează reducerea numărului de unități de la 175 la doar 41. Această schimbare va transforma parchetele locale în sedii secundare permanente, subordonate unui sediu principal situat în reședința de județ.
Noua structură are scopul de a centraliza resursele și de a elimina disparitățile de încărcare dintre procurorii din același județ. În prezent, volumele de muncă sunt distribuite neuniform între parchetele locale, însă prin acest model, cauzele tuturor judecătoriilor vor forma un volum total de lucru pentru parchetul unic. De asemenea, reorganizarea va permite procurorilor să se specializeze mai bine, reducând erorile și întârzierile în urmărirea penală.
Din punct de vedere financiar, reforma vizează o economie semnificativă la bugetul de stat prin eliminarea unor funcții de conducere. Proiectul prevede desființarea a 134 de posturi de prim-procuror și a 134 de posturi de grefier-șef. Estimările oficiale indică faptul că această măsură va genera o economie de 6.154.888 lei pe lună, ceea ce reprezintă suma de 73.858.656 lei pe parcursul unui an întreg.
Radu Marinescu subliniază că reorganizarea va face locurile de muncă mai atractive, în special pentru procurorii tineri care evită localitățile izolate. Sediile principale, amplasate în orașele mari, vor facilita recrutarea și vor permite funcțiilor de conducere să se concentreze pe coordonare, nu pe muncă de execuție. În plus, lipsa unui procuror, de exemplu în concediu de creștere, nu va mai bloca activitatea, așa cum se întâmpla în unitățile mici.
Eficiența sistemului va fi susținută și de capacitatea de a redistribui posturile vacante la nivel regional sau național. Procurorul general al parchetului de lângă curtea de apel va putea propune redistribuirea posturilor în regiuni de 3-4 județe, iar procurorul general al PICCJ va putea face același lucru la nivel național. Această abordare va reduce și necesitatea delegărilor de procurori, scăzând astfel cheltuielile cu diurnele și deplasările.
Această reformă administrativă vine într-un context de presiune asupra bugetelor publice, după ce premierul Luca Niculescu a cerut ministerelor reducerea cheltuielilor. În același timp, statul rămâne debitor pentru sume considerabile față de magistrați, Guvernul având de achitat aproximativ 5 miliarde de lei pentru drepturi salariale restante, obținute prin hotărâri judecătorești. Radu Marinescu a precizat că plățile acestor sume sunt puțin probabile să înceapă înainte de anul 2026.