Curtea de Arbitraj din Washington a respins definitiv cererea de atac extraordinar formulată de compania canadiană Gabriel Resources, consolidând victoria statului român în litigiu. Investitorul străin solicitase anularea hotărârii din 2024, prin care România fusese deja exonerată de orice obligație privind implementarea proiectului minier de la Roșia Montană. Decizia finală pune capăt unui proces început în iulie 2015, în care firma canadiană susținea că statul a blocat exploatarea aurului.
Compania Gabriel Resources solicitase despăgubiri record, estimate la peste 6,7 miliarde de dolari, o sumă echivalentă cu aproximativ 1,5% din produsul intern brut al României. În urma procesului, echipele de juriști ale statului au obținut și acordarea cheltuielilor de judecată, estimate la aproximativ 10 milioane de dolari. Această sumă trebuie achitată de investitorul canadian către statul român, deși în decembrie anul trecut ANAF a anunțat că a pus sechestru pe acțiunile companiei identificate în țară.
Avocata și arbitrul internațional Crenguța Leaua a explicat faptul că tribunalul a analizat exclusiv aspectele procedurale, nu comportamentul părților. „Nu s-a discutat dacă România a greșit sau nu ceva. S-a discutat exclusiv aspectul de respectare a normelor procedurale cu privire la hotărârea arbitrală”, a declarat aceasta. În urma deciziei de anulare respinse, tribunalul a stabilit ca fiecare dintre părți să suporte jumătate din costurile procedurii de atac.
Echipa de juriști care a susținut statul a fost marcată de pierderea avocatului Marius Harosa, decorat cu Steaua României în grad de cavaler, decedat pe 10 noiembrie la vârsta de 52 de ani. Președintele României, Nicușor Dan, a reacționat la această pierdere, subliniind că contribuția lui Harosa a fost covârșitoare în câștigarea unor litigii majore pentru stat. Acesta a fost considerat un jurist remarcabil în cauze precum mișcarea civică Roșia Montană.
Procesul de la Roșia Montană a avut un impact profund asupra patrimoniului național și al imaginii internaționale a țării. În anul 2021, zona a fost inclusă în patrimoniul UNESCO, obligând statul să își asume protecția peisajului, a clădirilor istorice și a celor șapte kilometri de galerii romane subterane. Această decizie de protecție a fost un factor central în contextul disputelor juridice privind exploatarea minieră de către investitorul străin.
Litigiul de la Roșia Montană a reprezentat unul dintre cele mai lungi și costisitoare procese de arbitraj internațional de care statul român s-a confruntat în ultimul deceniu. Rezultatul final confirmă faptul că deciziile administrative luate de autorități au respectat drepturile investitorului, în ciuda complexității și a dificultăților cauzate de protecția patrimoniului cultural și a mediului înconjurător.