Consiliul Superior al Magistraturii a intervenit miercuri în dezbaterea publică privind nivelul veniturilor din sistemul judiciar românesc. Această reacție a survenit în urma deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului din 22 octombrie 2026, pronunțată în cauza „Pușcașu și alții împotriva României”. Instituția a ales să clarifice situația prin publicarea oficială a grilelor salariale aferente lunii octombrie 2026, oferind detalii despre veniturile nete lunare ale magistraților.
Conform datelor oficiale, un judecător stagiar încasează între 6.990 și 8.285 de lei net pe lună. Pentru un judecător cu grad de judecătorie, veniturile nete variază între 10.486 și 16.157 de lei. Magistrații cu grad de tribunal primesc indemnizații cuprinse între 14.390 și 17.948 de lei net, în timp ce la nivelul curților de apel, suma lunară netă este stabilită între 16.309 și 20.346 de lei. Aceste sume includ toate sporurile prevăzute de legislația în vigoare.
Sistemul judiciar din România cuprinde un total de 4.544 de judecători, conform datelor de la 26 octombrie 2026. Din acest număr, aproximativ 46% sunt repartizați la judecătorii, ceea ce înseamnă 2.076 de persoane, în timp ce 33% activează la tribunale, reprezentând 1.503 magistrați. Restul de 21% din total, adică 965 de judecători, își desfășoară activitatea la nivelul curților de apel. CSM a comparat aceste venituri cu salariul mediu din România, care era de 5.688 de lei net în august 2026.
Analiza CSM arată că indemnizația brută a unui judecător stagiar la minimul grilei reprezintă 1,26 din câștigul salarial mediu brut național. Pentru un judecător definitiv cu grad de judecătorie, aflat la minimul grilei, acest raport crește la 1,89 din media națională. Totuși, România rămâne sub media europeană, unde raportul este de 2,13 câștiguri salariale brute la nivelul celor 27 de state membre, conform documentului EU Justice Scoreboard 2026, bazat pe rapoartele CEPEJ din anul 2024.
În documentul oficial, reprezentanții Consiliului au transmis un avertisment ferm privind modul în care sunt gestionate disputele interne pe plan extern. CSM atrage atenția asupra practicilor de transferare deliberată a divergențelor politice în fața jurisdicțiilor internaționale prin prezentarea distorsionată a realităților naționale. Instituția subliniază că astfel de acțiuni pot aduce câștiguri politice conjuncturale, dar se fac în detrimentul credibilității instituțiilor statului și, în ultimă instanță, a întregii țări.