Serviciul Român de Informații a oferit detalii despre modul în care Federația Rusă organizează acțiuni de sabotaj pe teritoriul României. Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt al SRI, a explicat că aceste operațiuni vizează distrugerea sau perturbarea unor obiective esențiale pentru securitatea națională a țării. Aceste acte de sabotaj sunt considerate parte integrantă din acțiunile hibride declanșate de Rusia odată cu începerea invaziei din Ucraina.
Procesul de recrutare pentru astfel de misiuni începe adesea prin intermediul rețelelor sociale, prin simple solicitări însoțite de promisiuni financiare. Conform oficialului SRI, persoanele vizate sunt selectate pe baza unor vulnerabilități specifice, precum dificultățile financiare, prezența unor probleme penale sau marginalizarea socială. Ovidiu Marincea a subliniat că executanții nu sunt spioni antrenați, ci persoane aleși pentru a îndeplini sarcini precise, fără a avea calități de tipul celor descrise în filmele de spionaj.
Un aspect critic al acestor operațiuni este utilizarea intermediarilor, numiți persoane proxy, care separă organizatorii de cei care pun în practică atacurile. Acest mecanism permite Federației Ruse să acționeze sub un steag fals, coordonând de la distanță activități care se desfășoară într-un al treilea stat. Astfel, executanții pot ajunge să comită acte de sabotaj fără a cunoaște identitatea reală a persoanelor care le-au dat ordinele sau a comanditarului adevărat.
Obiectivele vizate de aceste acțiuni ostile includ infrastructura energetică, obiectivele militare sau unitățile industriale din România. SRI urmărește să identifice aceste amenințări încă din faza incipientă, încercând să determine cine coordonează operațiunile și care sunt țintele exacte. Totuși, purtătorul de cuvânt a menționat că serviciul nu poate acționa singur, deoarece sabotajul reprezintă o activitate transfrontalieră a Federației Ruse, necesitând o monitorizare complexă.
În ceea ce privește evaluarea riscurilor, Ovidiu Marincea a afirmat că activitățile Moscovei reprezintă o sursă de îngrijorare pentru România și pentru întreaga comunitate euroatlantică. În timp ce vecinii ucraineni se confruntă cu amenințări militare directe, România, fiind în interiorul NATO, este expusă unor provocări prin instrumente non-militare. Aceste provocări hibride sunt utilizate pentru a destabiliza statul prin diverse metode care nu implică neapărat forța armată convențională.
Aceste avertismente vin într-un context în care autoritățile române, inclusiv SRI și DIICOT, au identificat deja rețele de sabotori. Un astfel de caz a fost legat de incendierea uzinei de armament Carfil, un eveniment care a pus în evidență riscurile reale la care este expusă securitatea națională prin intermediul unor grupări coordonate de puteri externe.