Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pronunțat, pe 4 noiembrie, decizia nr. 4768/2026, care marchează încheierea definitivă a litigiului privind autorizația de construire a gazoductului Tuzla – Podișor. Prin această hotărâre, instanța a respins ca nefondate atât recursul principal formulat de Asociația Bankwatch România – Filiala Cluj, cât și recursul incident depus de Societatea Națională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” S.A. (Transgaz). Decizia vine după o serie de etape judiciare care au vizat legalitatea proiectului de infrastructură energetică.
În acest proces, Statul român a fost reprezentat în calitate de pârât de Ministerul Energiei (ME) și de Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP), alături de Transgaz, care este constructorul și operatorul național de sistem. ÎCCJ a menținut soluția Curții de Apel Cluj din 29 mai 2025, prin care judecătorii au admis excepția prescripției dreptului material la acțiune. Această soluție a fost confirmată prin respingerea recursurilor, stabilind că dreptul de a acționa în anulare a fost prescris.
Asociația Bankwatch România a încercat să mențină deschisă calea unei acțiuni în anulare prin formularea unor plângeri prealabile succesive, cu același obiect, la intervale diferite de timp. Scopul acestor demersuri era de a putea interveni în orice moment al derulării proiectului. Totuși, instanța a constatat că dreptul material la acțiune era deja prescris, fapt ce a dus la menținerea deciziei anterioare în urma procesului de recurs.
Proiectul gazoductului Tuzla – Podișor este unul strategic, având o valoare de peste 500 de milioane de euro și o lungime de aproximativ 308 km. Această conductă va prelua gazele din Neptun Deep pentru a le introduce în Sistemul Național de Transport (SNT). Transgaz a finalizat și a pus în funcțiune conducta încă din octombrie anul trecut, pregătind infrastructura pentru producția din perimetrul Neptun Deep, care este programată să înceapă până la finalul primului semestru din 2027.
Ministerul Energiei a subliniat că orice întârziere a acestui proiect ar fi afectat securitatea energetică și ar fi crescut costurile pentru economie și consumatori. Dumitru Chisăliță, ministrul Energiei, a declarat că prioritățile sale rămân aducerea gazelor din Marea Neagră în economia românească și consolidarea aprovizionării fără impact semnificativ asupra mediului. El a mulțumit echipelor juridice de la Transgaz și Ministerul Energiei pentru rigoarea cu care au gestionat acest dosar juridic.
Proiectul Neptun Deep, care implică o investiție de 4 miliarde de euro, este realizat de partenerii egali OMV Petrom și Romgaz. Această investiție majoră în Marea Neagră reprezintă un pilon central pentru autonomia energetică a României. Infrastructura de transport, precum și proiectul de extracție, sunt esențiale pentru reducerea dependenței de importuri și pentru stabilizarea prețurilor la nivelul întregii populație și al industriei naționale.