Tribunalul București a publicat argumentele care au stat la baza deciziei de a dispune plasarea lui Călin Georgescu și Ionel Rusen sub control judiciar. Această hotărâre a fost pronunțată luni, după ce instanța a respins cererea procurorilor de a menține arestarea preventivă a celor doi inculpați. Dosarul va fi trimis în regim de urgență către Curtea de Apel București pentru soluționarea contestației depuse de DIICOT.
Judecătorul Claudiu Coroană, care a coordonat procedura de drepturi și libertăți, a oferit motivațiile pentru înlocuirea măsurii arestării cu controlul judiciar. După ce dosarul ajunge la Curtea de Apel București, acesta va fi înregistrat și introdus în sistemul de selectare aleatorie a completului de judecată. Ulterior, se va stabili termenul oficial pentru judecarea contestației formulată de procurorii din cadrul DIICOT împotriva deciziei de luni.
Călin Georgescu și omul de afaceri Ionel Rusen vor fi cercetați în continuare în stare de libertate, sub regimul de control judiciar, pentru o perioadă de 60 de zile. Această măsură va intra în vigoare de la data la care hotărârea devine definitivă, cu condiția ca cei doi să nu fie reținuți sau arestați în alte cauze. În dosarul nr. 44381/3/2026, instanța a considerat neîntemeiată propunerea de prelungire a arestării preventive.
Călin Georgescu se află în arest preventiv începând cu data de 29 septembrie 2026, fiind acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Ancheta condusă de DIICOT vizează o presupusă înșelăciune prin care un om de afaceri ar fi fost prejudiciat cu suma de aproximativ 1,1 milioane de euro. Tranzacția vizată de anchetă presupunea obținerea unei finanțări pentru activități legate de metale prețioase.
Decizia de a schimba regimul de încarcerare nu reprezintă o pronunțare asupra vinovăției inculpaților, ci este o măsură preventivă. Călin Georgescu beneficiază în continuare de principiul prezumției de nevinovăție pe parcursul procesului. În acest context juridic, controlul judiciar impune anumite restricții, însă permite celor implicați să nu mai rămână în detenție în așteptarea continuării cercetărilor penale efectuate de procurorii DIICOT.
În cadrul sistemului de justiție penală din România, măsurile preventive precum arestarea preventivă sau controlul judiciar sunt utilizate pentru a asigura participarea inculpaților la proces. Aceste decizii sunt supuse controlului instanțelor superioare, cum este Curtea de Apel, care verifică legalitatea și proporționalitatea măsurilor luate de instanțele de fond în raport cu gravitatea acuzațiilor și riscurile de fugă sau de influențare a probelor.