Tribunalul București analizează, luni, 26 octombrie, cererea avocaților lui Călin Georgescu privind ridicarea sechestrului impus pe conturile sale bancare. Dezbaterea are loc în cadrul aceleiași ședințe în care se va lua în discuție și prelungirea arestului preventiv pentru Călin Georgescu și Ionel Rusen. Deciziile de astăzi nu sunt definitive, însă vor avea un impact major asupra situației financiare și juridice a fostului candidat la alegerile prezidențiale.
Echipa de apărare a formulat argumente bazate pe necesitatea de a asigura mijloace de întreținere pentru familia lui Călin Georgescu, având în vedere că soții acestuia au doi copii minori. Avocații invocă, de asemenea, prezumția de nevinovăție și susțin că probele colectate nu demonstrează faptul că acesta ar fi primit sume de bani de la Răzvan Leu. Acesta din urmă susține că a fost înșelat cu o sumă de 1,1 milioane euro.
Anchetatorii DIICOT au identificat șapte conturi bancare pe care se regăsesc sume totale de 44 de lei și 104.274,57 euro. Dintre cele șapte conturi găsite, trei sunt goale, în timp ce în alte două există depozitate sume de 39 ron și 5 ron. Într-un alt cont se află 3.176,58 euro, iar cea mai mare sumă, de 101.097,99 euro, se regăsește într-un cont separat. Prejudiciul total raportat în acest dosar este de 1.100.000 euro.
Călin Georgescu și Ionel Rusen sunt în arest preventiv, fiind acuzați de înșelăciune în formă continuată și de constituirea unui grup infracțional organizat. Pe lângă acest proces, suveranistul se confruntă cu alte două dosare penale, inclusiv o acuzație de instigare la alterarea integrității datelor și perturbarea sistemelor informatice. Această a doua acuzare vine după ce acesta ar fi apelat la un specialist pentru a verifica dacă locuința sa din Mogoșoaia este supravegheată tehnic.
Procurorii DIICOT susțin că Călin Georgescu ar fi urmărit modificarea datelor informatice sau perturbarea echipamentelor folosite de organele judiciare pentru supravegherea tehnică. Această acțiune ar fi avut loc la cinci zile după percheziția efectuată la adresa sa pe 21 septembrie. Deși DIICOT afirmă că ambele persoane știau despre măsurile de supraveghere, rezultatul urmărit nu s-a produs din motive independente de voința celor implicați.
Procesele penale de acest tip implică adesea măsuri de siguranță și control judiciar pentru a asigura integritatea probatoriului. În cadrul acestor proceduri, instanțele evaluează constant necesitatea menținerii arestului preventiv sau a sechestrului asiguratoriu, în funcție de riscurile de fugă sau de posibilitatea de a altera probele, conform reglementărilor în vigoare în cadrul sistemului de justiție penală.