Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, la data de 13 noiembrie, excluderea unui avocat român de la reprezentarea justițiabililor în fața instanței pentru o perioadă de doi ani. Decizia a fost luată de Camera învestită cu cererea, după ce s-a constatat că observațiile depuse de acesta conțineau numeroase erori privind jurisprudența Curții. Avocatul făcea parte din grupul de doi reprezentanți ai reclamanților în cauza respectivă.
Analiza documentelor a scos la iveală utilizarea unor cauze inexistente, numite de autorități ca fiind „halucinate”, precum și citarea unor paragrafe fictive din decizii autentice. În plus, avocatul a invocat cauze existente, însă acestea erau irelevante pentru argumentele prezentate sau contraziceau flagrant susținerile pe care pretindea că le sprijină. Camera a concluzionat că aceste erori nu au fost simple incidente izolate, ci au reprezentat un tipar de greșeli de substanță.
Avocatul a recunoscut utilizarea programelor de inteligență artificială pentru redactarea observațiilor, însă a descris aceste erori drept simple „inexactități” și „erori de citare”. În schimb, Camera a considerat că această abordare reprezintă o minimalizare a situației de fapt, deoarece în anumite cazuri nu s-a efectuat niciun fel de verificare. Autoritatea a subliniat că multe dintre erori ar fi putut fi detectate ușor printr-o verificare în baza de date HUDOC.
Procedura de excludere a fost parcursă în conformitate cu articolul 44D din Regulamentul Curții, fiind solicitate comentarii de la Guvernul României și Uniunea Națională a Barourilor din România. Baroul Iași a fost, de asemenea, invitat să ofere observații, însă nu a răspuns solicitării primite de la Curte. Președintele Curții a aprobat propunerea motivată de Camera pentru excluderea avocatului, considerând că maniera de lucru a acestuia întrunește criteriul de „circumstanțe excepționale”.
Maniera de lucru a avocatului a cauzat prejudicii procesului de înfăptuire a justiției, obligând Curtea să aloce timp suplimentar pentru verificarea observațiilor și pentru gestionarea corespondenței cu actori implicați. Camera a menționat că această activitate laborioasă este incompatibilă cu funcțiile reale pe care instanța le are de îndeplinit conform Convenției. Decizia nu afectează însă posibilitatea ca drepturile de reprezentare ale avocatului să îi fie restabilite ulterior.
Conform normelor de drept intern, precum Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, profesioniștii au obligația de a acționa cu un grad înalt de diligență. În cazul utilizării tehnologiilor de tip inteligență artificială, avocații sunt obligați să efectueze o verificare independentă și atentă a tuturor referințelor generate, raportându-le la surse autorizate precum baza de date HUDOC, înainte de a depune documentele oficiale.