Calculul voturilor din Parlament indică faptul că Luca Niculescu va trece de etapa de învestire cu un suport parlamentar solid. Guvernul desemnat are asigurată o majoritate confortabilă, depășind pragul necesar de 233 de voturi, chiar și în absența sprijinului oferit de grupurile parlamentare AUR și USR. Estimările arată că noul Executiv poate obține cel puțin 279 de voturi, asigurându-și astfel stabilitatea necesară pentru începutul mandatului.
Partidul UDMR a impus anumite condiții premierului desemnat pentru ca viitorul guvern să poată funcționa. Aceștia au solicitat respectarea drepturilor minorităților și oferirea de sprijin pentru învățământul în limba maghiară. Cerințele includ alocarea de fonduri specifice pentru cadrele didactice și pentru achiziția de manuale, într-un context în care Kelemen Hunor a subliniat importanța menținerii direcției bugetare pentru a evita situații de deficit sau încurcături financiare.
În ceea ce privește opoziția, Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a criticat procesul de constituire a noului guvern. Acesta a declarat că nu va vota Guvernul Luca Niculescu, invocând modul în care a fost format. Conform declarațiilor sale, procesul ar fi fost unul nedemocratic, fiind susținut mascat de PNL și UDMR și bazat pe voința personală a președintelui Nicușor Dan.
Pe lângă discuțiile despre vot, Ilie Bolojan a luat măsuri în cadrul PNL, solicitând colegilor săi demisioneze din toate funcțiile de administrare. Acesta a prezentat, de asemenea, bilanțul activității de până la acest moment, care a cuprins 16 luni de mandat. Această mișare are loc în paralel cu pregătirile pentru instalarea noului cabinet, care va fi susținut de PSD, PNL, UDMR, minoritățile naționale și grupurile UPR și PACE.
Luca Niculescu este pe cale să intre în istoria postdecembristă a României ca al cincilea prim-ministru tehnocrat. Această poziție îi urmează unor lideri precum Theodor Stolojan, Mugur Isărescu, Mihai Răzvan Ungureanu și Dacian Cioloș. Această tranziție către un guvern de experți vine după o perioadă de instabilitate politică, încercând să aducă o soluție de guvernare într-un moment în care deciziile bugetare sunt critice.
Această etapă de formare a guvernului urmează o perioadă de paralizie politică ce a durat cinci luni în România. În acest interval, discuțiile despre acorduri între partide și gestionarea deficitului bugetar au fost constante. Situația actuală marchează încercarea de a pune capăt blocajului instituțional prin instalarea unui cabinet care să asigure continuitatea administrativă și respectarea angajamentelor bugetare asumate.