Confederația Patronală Concordia a solicitat retragerea unui proiect legislativ care ar obliga companiile din România să utilizeze servicii juridice pentru redactarea unei game largi de documente comerciale. Propunerea, înregistrată la Senat pe 14 octombrie 2026, vizează modificarea Legii privind organizarea profesiei de avocat și a Codului civil. Organizația susține că această măsură va impune costuri suplimentare pentru firme, afectând în mod special micile și mijlociile întreprinderi, fără ca o evaluare a impactului economic să fie realizată în prealabil.
Proiectul vizează documente precum actele de înființare și modificare a societăților, anumite contracte comerciale, contractele de leasing și actele adiționale. Paul Aparaschivei, directorul executiv al Concordia, a declarat că proiectul a fost depus fără consultarea companiilor, contabililor sau juriștilor. Acesta a subliniat că, deși se vorbește despre simplificare și debirocratizare, regula propusă schimbă modul în care firmele își semnează contractele, fără ca acestea să fi fost solicitate de mediul de afaceri.
O preocupare majoră vizează industria tehnologică, deoarece definiția consultanței juridice ar putea include activități desfășurate „indiferent de tehnologie”. Corina Vasile, directorul executiv al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), avertizează că serviciile digitale, precum platformele de HR, programele de contabilitate sau asistenții AI, ar putea fi considerate activități rezervate exclusiv avocaților. Această interpretare ar putea duce la oprirea serviciilor online printr-o procedură de doar cinci zile și la riscul unor sancțiuni penale.
Impactul financiar asupra companiilor este unul semnificativ, în special pentru sectorul IMM. Oana Luca, vicepreședinte al Federației pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM) pentru Regiunea Nord-Vest, a menționat că proiectul ar reprezenta o taxă nouă pe fiecare act, de la angajări la modificări în Registrul Comerțului. Fundația Romanian Business Leaders (RBL) estimează că cheltuielile ar putea depăși 100 de milioane EUR anual pentru documentele uzuale, ajungând la 800 de milioane EUR dacă ar include contractele individuale de muncă.
Opoziția față de această inițiativă este extinsă, incluzând organizații precum Romanian Business Leaders, IMM România și Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR). Aceasta din urmă a cerut retragerea proiectului, argumentând că acesta ar putea introduce un monopol profesional. În contrast, Uniunea Națională a Barourilor din România a respins interpretările care susțin că proiectul ar impune intervenția obligatorie a unui avocat pentru orice tip de contract semnat de companii.
În contextul legislativ actual, modificările propuse la Codul civil și la legislația profesiei de avocat pot altera echilibrul dintre serviciile de consultanță tradițională și cele digitale. Deciziile privind reglementarea profesiilor libere au un impact direct asupra modului în care mediul de afaceri operează, influențând atât costurile operaționale, cât și viteza de digitalizare a economiei naționale, într-un moment în care competitivitatea este critică.