O investigație publicată de PressOne a scos la iveală faptul că, timp de aproape 13 ani, niciun director al Serviciului Român de Informații (SRI) nu a prezentat în plenul Parlamentului rapoartele anuale de activitate, așa cum impune legea. Situația este marcată de faptul că nouă rapoarte au trecut prin Parlament fără a fi dezbătute efectiv, în timp ce alte cinci rapoarte, aferente perioadei 2021–2025, rămân blocate la Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului.
În urma acestor constatări, reprezentanți ai PNL, Ilie Bolojan și Ludovic Orban, au susținut că partidul nu se opune dezbaterilor necesare. Ilie Bolojan a declarat că toate rapoartele prevăzute în legislație trebuie să fie prezentate și publicate, asigurând că PNL nu va bloca sau tergiversa aceste procese. Ludovic Orban a atribuit întârzierile PSD, menționând că o situație similară a existat și în perioada în care acesta deținea conducerea Camerei Deputaților.
Marian Zulean, profesor abilitat la Universitatea din București și specialist în studii de securitate, a comentat investigația, afirmând că „s-a aprins lumina în cămară” pe tema controlului parlamentar asupra SRI. Expertul consideră că parlamentarii poartă principala parte de vină pentru această situație, descriind lipsa dezbaterilor drept o sfidare a mecanismelor democratice. El a subliniat că nu se știe dacă această lipsă de control este cauzată de teamă sau de suspiciunea că controlorii sunt, la rândul lor, controlați.
Lipsa acestor dezbateri în plenul Parlamentului împiedică verificarea modului în care SRI își îndeplinește misiunile de combatere a terorismului, contraspionaj sau securitate cibernetică. Marian Zulean a menționat că cetățenii au dreptul să știe cum sunt utilizate fondurile de la bugetul de stat și dacă există probleme legate de selectarea liderilor sau de prezența unor ofițeri acoperiți. El susține că mecanismul de control democratic civil nu ar trebui să fie o opțiune, ci o obligație a Parlamentului.
Expertul a semnalat, de asemenea, că legislația actuală este învechită, legea siguranței naționale datând din 1991. Deși administrații prezidențiale precum cele ale lui Emil Constantinescu sau Klaus Iohannis au încercat actualizări, procesul nu a avut succes. Marian Zulean a propus ca președintele, împreună cu Parlamentul, să formeze o comisie pentru reforma sistemului de securitate, având în vedere că SRI se află sub îndrumarea și controlul CSAT.
Controlul democratic asupra serviciilor de informații a fost un criteriu esențial pentru România în procesul de aderare la NATO și Uniunea Europeană. Deși țara a trecut pragul minim necesar pentru a intra în aceste organizații, expertul subliniază că, după aderare, au lipsit evaluările bazate pe date concrete care să demonstreze funcționarea practică a acestor mecanisme de supraveghere în cadrul statului de drept.