Numărul victimelor traficului de persoane identificate în România a înregistrat o creștere semnificativă în prima parte a anului 2026. În primele șase luni ale acestui an, autoritățile au identificat 430 de persoane afectate de acest fenomen, ceea ce reprezintă o majorare de 32% față de perioada corespondentă din anul precedent. Datele îngrijorătoare au fost prezentate duminică, 18 octombrie, de deputata PSD Diana Tușa, care deține funcția de președinte al Comisiei parlamentare pentru combaterea traficului de persoane.
Evoluția statistică a numărului de victime identificate în ultimii ani indică o tendință de creștere constantă de la un an la altul. Conform datelor furnizate de parlamentară, în anul 2023 au fost identificate 451 de victime, cifra urcând la 610 în 2024 și la 707 în 2025. Situația actuală din 2026, cu cele 430 de persoane deja identificate în doar șase luni, subliniază intensitatea acestui fenomen. Diana Tușa a semnalat, de asemenea, faptul că românii au reprezentat cel mai numeros grup de victime cu cetățenie europeană înregistrate în statele membre ale UE între 2013 și 2023.
Pentru a combate acest fenomen, au fost implementate diverse modificări legislative, cu un accent deosebit pe protecția împotriva exploatării sexuale. Prin Legea nr. 269/2024, s-au modificat reglementările privind determinarea unei persoane să practice prostituția prin constrângere, înșelăciune, abuz de autoritate sau exploatarea vulnerabilității. Această conduită este acum sancționată explicit în cadrul infracțiunii de trafic de persoane. Parlamentara a precizat că, în perioada anului trecut, exploatarea sexuală a constituit cea mai mare parte din totalul cazurilor de trafic de persoane identificate.
Un alt pilon al noilor măsuri vizează sprijinul juridic oferit persoanelor afectate de aceste infracțiuni grave. Prin Legea nr. 272/2024, victimele pot beneficia de asistență juridică gratuită, fiind finanțată direct de stat. Diana Tușa a explicat faptul că această schimbare permite victimelor să fie reprezentate de avocați aleși de ele personal, eliminând dependența de apărătorii desemnați de stat prin sistemul de oficiu. Scopul acestei reglementări este de a asigura că victimele nu rămân singure în procesul de integrare și justiție.
Protecția minorilor a primit, de asemenea, noi instrumente juridice prin Legea nr. 201/2026, promulgată pe 14 octombrie de președintele Nicușor Dan. Noua lege include explicit materialele care prezintă abuzuri sexuale asupra minorilor, acoperind inclusiv conținutul generat prin intermediul inteligenței artificiale. Pentru producerea acestor materiale, pedeapsa poate ajunge la 16 ani de închisoare, iar dacă abuzul a inclus și violență fizică, sancțiunile sunt mult mai severe. Aceste măsuri vizează direct combaterea noilor forme de criminalitate digitală.
Combaterea traficului de persoane rămâne o prioritate pentru instituțiile statului, având în vedere dinamica numărului de cazuri raportate în România. Procesul de protecție a victimelor implică nu doar adoptarea unor legi stricte, ci și aplicarea efectivă a acestora în sistemul de justiție. Parlamentara a subliniat că lupta împotriva acestui fenomen nu se încheie odată cu votarea legislației, ci doar atunci când victimele găsesc siguranță și copiii pot crește fără riscuri.