Anul 2024 a reprezentat un punct de cotitură pentru România, fiind definit de două evoluții majore care au transformat peisajul politic și cel al mobilității. Pe de o parte, țara a înregistrat o integrare parțială în spațiul Schengen, iar pe de altă parte, a traversat un calendar electoral extrem de aglomerat, culminând cu o criză instituțională fără precedent. Această criză a fost declanșată de ascensiunea lui Călin Georgescu și de decizia ulterioară a Curții Constituționale de a anula scrutinul prezidențial.
Integrarea în spațiul Schengen a început concret pe 31 martie 2024, prin eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime. Această măsură a permis călătorilor să se deplaseze către alte state membre fără controalele sistematice specifice frontierelor externe. Deși Austria a manifestat opoziție inițială, invocând preocupări legate de migrația ilegală, situația s-a schimbat în decembrie. Pe 12 decembrie 2024, Consiliul JAI a decis eliminarea controlelor la frontierele terestre, oferind României accesul spre integrarea deplină în spațiul comun, începând cu 1 ianuarie 2025.
Din punct de vedere electoral, 2024 a inclus patru tipuri de scrutin: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. La europarlamentare, alianța PSD-PNL a obținut 48,55% din voturi, AUR fiind pe locul al doilea cu 14,93%. Ulterior, alegerile prezidențiale au produs o surpriză majoră pe 24 noiembrie, când candidatul independent Călin Georgescu a ocupat primul loc cu 22,94% din voturi. Rezultatul a generat tensiuni, având în vedere că Elena Lasconi s-a situat pe locul al doilea cu 19,18%, la doar câteva mii de voturi de Marcel Ciolacu.
Instabilitatea politică a crescut după ce s-au ridicat suspiciuni privind campania lui Călin Georgescu desfășurată pe TikTok. Documente declasificate de Klaus Iohannis, la solicitarea serviciilor de informații, au indicat o campanie coordonată pentru creșterea popularității sale. În urma acestor informații, Curtea Constituțională a luat decizia de a anula întregul proces electoral pentru funcția de Președinte al României pe 6 decembrie 2024. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi, argumentând că procesul a fost viciat de neregularități care au afectat egalitatea de șanse a competitorilor.
Anularea scrutinului a provocat reacții divergente în mediul politic român. Elena Lasconi a criticat dur decizia, susținând că statul a călcat în picioare democrația și că țara este condusă spre anarhie. În schimb, Marcel Ciolacu a declarat că anularea alegerilor prezidențiale reprezintă singura soluție corectă. La nivel internațional, presa a subliniat suspiciunile privind atacurile hibride, menționând că procesul electoral ar fi putut fi vizat de campanii online susținute de Rusia pentru a promova un candidat de extremă dreapta.
În contextul acestor evenimente, România a încheiat anul 2024 fără un președinte ales, procesul electoral urmând să fie reluat integral. Președintele Klaus Iohannis rămâne în funcție până la organizarea noilor alegeri, conform prevederilor constituționale. Această perioadă de tranziție instituțională urmează să fie marcată de un nou calendar electoral și de o nouă campanie, după ce Guvernul va stabili data oficială pentru reluarea scrutinului prezidențial, care a fost complet suspendat de decizia CCR.