Dumitru Chisăliță, propus pentru funcția de ministru al Energiei, a primit aviz pozitiv în cadrul comisiilor parlamentare de specialitate. În cadrul audierilor, acesta și-a exprimat poziția fermă împotriva liberalizării prețurilor la gazele naturale pentru consumatorii casnici, programată pentru data de 1 aprilie 2027. Ministrul propus consideră că momentul ales este nepotrivit și subliniază necesitatea unei perioade de pregătire de cel puțin 12 luni înainte de implementarea unei astfel de măsuri.
Argumentul principal invocat de Dumitru Chisăliță vizează riscurile financiare pentru cetățeni dacă tranziția nu este gestionată corect. Acesta a explicat că pregătirea liberalizării în timpul sezonului de iarnă, perioadă în care cererea de energie este ridicată, iar oferta este mai redusă, poate duce la prețuri foarte mari. „Din punctul meu de vedere este nevoie de cel puțin 12 luni. Dacă nu ai aceste 12 luni, riști ca cineva să plătească”, a declarat acesta.
Conform calendarului actual, de la 1 aprilie 2027, furnizorii ar trebui să achiziționeze gazele pentru populație la prețul pieței, în locul prețului reglementat de 110 lei/MWh. Pentru a atenua impactul asupra populației, Dumitru Chisăliță propune instituirea unui Registru Național al Consumatorilor Vulnerabili. Scopul este identificarea corectă a celor care au nevoie de sprijiu, urmând ca cuantumul ajutoarelor să fie stabilit împreună cu Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor.
Agenda de priorități pentru prima parte a anului 2027 include dezvoltarea capacităților de stocare prin baterii și prin pompaj, precum și monitorizarea proiectelor de exploatare a gazelor din Marea Neagră. Ministrul propus a menționat că aceste exploatări, programate pentru primul semestru al anului viitor, sunt decisive pentru securitatea energetică a României în următorii zece ani. Totodată, acesta a insistat pe corelarea investițiilor în producție cu extinderea rețelelor de transport și distribuție.
În ceea ce privește mixul energetic, Dumitru Chisăliță susține un rol important pentru energia fotovoltaică și eoliană, inclusiv proiectele offshore din Marea Neagră. Referitor la centralele pe cărbune, acesta a afirmat că retragerea acestora trebuie făcută doar dacă există capacități sigure de înlocuire. Un punct critic vizează centrala de la Cernavodă, unde oprirea celor două grupuri a redus capacitatea de producție a sistemului cu aproximativ 20%, necesită soluții tehnice pentru prevenirea unor astfel de situații la viitoarele reactoare 3 și 4.
Deciziile privind securitatea energetică și infrastructura de transport sunt esențiale pentru stabilitatea prețurilor și continuitatea livrărilor în România. În contextul actual, gestionarea resurselor și dezvoltarea capacităților de stocare reprezintă piloni centrali pentru a evita fluctuațiile bruște de costuri la consumatorii finali, mai ales în perioadele de cerere intensă a energiei.