Președintele Comisiei pentru mediu din cadrul Senatului, Glad-Aurel Varga, a criticat lipsa de implementare a strategiilor elaborate de ministere și dificultățile economice ale industriei de reciclare. Senatorul a subliniat că multe politici publice rămân doar la nivelul documentelor, fără a produce efecte reale în teren. Această situație afectează competitivitatea sectorului de mediu, în special în contextul costurilor ridicate cu energia și al infrastructurii de colectare deficiente.
Glad-Aurel Varga a evidențiat faptul că România plătește sume enorme către Comisia Europeană pentru plasticul care nu este reciclat. Din anul 2021, plățile către instituția europeană au depășit pragul de 1 miliard de euro, în timp ce anual se achită aproximativ 250 de milioane de euro. Senatorul a întrebat unde au fost direcționate aceste fonduri, sugerând că investițiile în infrastructura de colectare și reciclare sunt insuficiente pentru a asigura competitivitatea industriei.
Un alt punct critic ridicat de senator este absența unui sistem de monitorizare pentru piața voluntară a certificatelor de carbon. Glad-Aurel Varga a observat că statul nu deține informații despre companiile care cumpără aceste certificate pentru a-și neutraliza emisiile. Din acest motiv, acesta a pregătit un proiect de lege pentru crearea unui registru al proiectelor acreditate și al tranzacțiilor la nivelul Agenției pentru Mediu și Arii Protejate.
În ceea ce privește energia, Glad-Aurel Varga a semnalat problemele de finanțare pentru proiectele geotermale, biomasa și biogazul. Senatorul a menționat că actualele linii de finanțare favorizează excesiv administrațiile locale, în detrimentul entităților private care ar putea gestiona mai eficient aceste afaceri. Totodată, a subliniat întârzierile de șase până la opt luni la plata facturilor de prefinanțare la Ministerul Energiei, ceea ce îngreunează performanța în sector.
Senatorul a vorbit și despre legislația achizițiilor verzi, care prevede că în 2026 acestea trebuie să reprezinte 20% din achiziții, iar în 2027, 30%. Totodată, a menționat că proiecte de la PNRR, precum cele pentru apă-canal sau insulele ecologice, au fost transferate pe bugetul Administrației Fondului pentru Mediu. Această mutare presupune că bugetul AFM va fi utilizat pentru a finanța proiecte deja începute, limitând posibilitatea de a deschide noi tipuri de finanțări.
Contextul economic general în care se desfășoară aceste decizii este marcat de o perioadă de instabilitate politică și provocări macroeconomice. În timp ce administrația actuală încearcă să gestioneze tranziția energetică, indicatorii economici relevă o economie aflată în recesiune, cu un deficit și o inflație ridicate în Uniunea Europeană. Aceste presiuni financiare și politice complică implementarea legislației de mediu și a programelor de sustenabilitate propuse de instituțiile statului.