Instituțiile statului român nu au reușit până în prezent să stabilească cine va asuma responsabilitatea pentru elaborarea metodologiei legii femicidului. În ciuda existenței unui cadru legislativ, lipsa normelor de aplicare împiedică implementarea unui instrument esențial pentru identificarea femeilor aflate în pericol. Această situație de blocaj administrativ survine într-un context tragic, în care, de la începutul anului, 31 de femei au fost victime ale unor omoruri în România.
În cadrul unei ședințe organizate la Camera Deputaților, reprezentanții instituțiilor implicate au evitat să își asume rolul de coordonator în procesul de normare. Ciobanu Aura, reprezentant ANES, a declarat că, deși reprezintă Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați, nu deține un mandat pentru a răspunde la întrebările privind responsabilitatea elaborării acestor norme. Această poziție a dus la o transferare a sarcinii de la o instituție la alta, fără un rezultat concret.
Corina Voicu, din Asociația ADEPT, a subliniat că toți participanții la discuții au anumite atribuții și că procesul ar putea fi inițiat chiar din zona Parchetului General. Aceasta a propus formarea unui grup de lucru specializat pentru a crea instrumentul care urmează să fie adoptat prin hotărâre de guvern. Obiectivul principal este crearea unui mecanism prin care autoritățile să poată identifica riscurile și să intervină înainte ca violența să degenereze într-o tragedie.
Alina Gheorghiu, președintele comisiei „România fără violență domestică”, a explicat necesitatea unei analize riguroase asupra bazelor de date pentru a stabiliza riscurile. Procesul va implica discutarea acestor pericole și ordonarea lor în funcție de impactul și frecvența cu care apar în cazurile raportate. Doar pe baza unei astfel de analize structurate se pot obține răspunsuri utile pentru protecția victimelor, însă procesul de colectare a datelor este încă în desfășurare.
Un pas în direcția elaborării metodologiei a fost făcut abia luni, când ministrul Justiției a semnat proiectul de ordin comun. Acest document vizează colectarea datelor despre cazurile de violență, fiind o componentă fundamentală pentru finalizarea întregului proces de normare. Fără aceste date centralizate și procesate corect, instituțiile nu vor putea aplica eficient mecanismele de protecție prevăzute de legea împotriva femicidului.
Implementarea legislației privind violența domestică și protecția femeilor reprezintă un demers de reformă a sistemului de justiție și a mecanismelor de siguranță publică. În România, combaterea acestor fenomene implică o colaborare strânsă între instituțiile de stat, parchet și organizațiile pentru drepturile femeilor. Eficiența acestui proces depinde direct de viteza cu care se finalizează normele tehnice necesare aplicării legii în teren.