Partidele politice PSD, PNL și AUR desfășoară în prezent negocieri intense pentru a atrage în rândurile lor parlamentarii care nu aparțin niciunei formațiuni. În acest moment, există un număr de 14 senatori și 14 deputați neafiliați care sunt țintiți de principalele forțe politice. Discuțiile au loc în diverse locații, de la birourile oficiale din cadrul Parlamentului, până în cafenele sau pe holurile instituției, în încercarea de a convinge acești reprezentanți să își schimbe statutul.
PSD deține în prezent un total de 127 de parlamentari, dintre care 36 sunt senatori și restul fiind deputați. Această cifră a crescut semnificativ față de numărul inițial de 86 de mandate, prin afilierea unor reprezentanți veniți din alte formațiuni politice. În cadrul acestor manevre de consolidare, senatorul Gheorghe Ștefanache, care aparține de USR, a anunțat deja decizia de a se alătura PNL, un gest care ar putea fi urmat de alți parlamentari.
PNL dispune de 81 de parlamentari, structura fiind formată din 26 de senatori și 55 de deputați. La fel ca în cazul PSD, numărul de mandate a crescut față de cele 71 inițiale, prin integrarea unor membri proveniți din alte partide, inclusiv din grupări considerate extremiste. AUR, pe de altă parte, are un grup format din 92 de parlamentari, cuprinzând 30 de senatori și 62 de deputați, fiind și acesta implicat activ în procesul de atragere a noilor membri.
Dizolvarea Grupului PACE a influențat direct numărul de neafiliați, rândurile acestora fiind îmbogățite prin această decizie. Printre senatorii care ar purta negocieri atât cu AUR, cât și cu PSD se numără Rusu Cristian, Cosmina Cerva și Rodica Cușnir, ultimele două fiind proaspăt plecate din Grupul PACE. În ceea ce îi privește pe ceilalți membri ai fostului grup, balanța pare să tindă spre PSD, deși trei dintre aceștia au înființat imediat partidul PACE Întâi România.
Situația parlamentarilor neafiliați este marcată de o instabilitate a grupurilor politice, în special după transformările survenite în urma dizolvării unor grupuri parlamentare existente. Procesul de negociere implică propuneri diverse pentru a convinge reprezentanții care nu au încă un partid, însă unii dintre aceștia se dovedesc mult mai greu de convins decât alții. Această competiție pentru mandate reflectă dorința fiecărei forțe de a-și mări influența în cadrul ambelor camere ale Parlamentului.
Această activitate de recrutare a parlamentarilor are loc într-un context în care stabilitatea grupurilor politice este constant testată de migrația deputaților și senatorilor. Schimbările de tabără și formarea de noi partide, precum în cazul PACE Întâi România, modifică constant configurația forțelor din Parlament. Această dinamică de „shopping” de parlamentari influențează direct raportul de forțe dintre marile partide și capacitatea acestora de a susține decizii legislative.