Mihai Jurca a respins acuzațiile privind costurile exorbitante ale programului SAFE, oferind explicații privind structura contractelor de achiziții militare. Acesta a susținut că toate contractele au fost semnate pe baza aprobărilor primite de la CSAT și de la Parlament, respectând regulamentul specific și legile în vigoare. Jurca a declarat că transparența este în interesul programului și a invitat la verificarea procedurilor, susținând că nicio problemă nu va apărea în urma unui astfel de control.
În ceea ce privește cifrele privind costurile financiare, Mihai Jurca a refutat afirmația conform căreia dobânda ar fi de 400 de milioane de euro pe lună. El a calculat că o astfel de sumă ar însemna 4,8 miliarde de euro pe an pentru un împrumut de circa 16,68 miliarde, ceea ce ar reprezenta o dobândă de aproape 29% anual. Jurca a precizat că la niciun împrumut european garantat de stat nu există astfel de rate, deoarece acestea sunt de maximum 3%, oferind și o perioadă de grație de 10 ani.
Un aspect central al programului este includerea acordurilor de cooperare industrială în contractele pentru echipamente militare. Aceste clauze impun obligații și penalități pentru producători dacă aceștia nu produc în România sau nu utilizează furnizori locali într-un procent stabilit. Jurca a menționat că mașina de luptă a infanteriei va fi produsă în proporție de 40% în țară, în timp ce navele pentru marină vor fi construite integral în șantierul românesc, asigurând astfel menținerea banilor în economia națională.
Referitor la situația șantierului Mangalia, Mihai Jurca a explicat că acesta a fost vândut de la o firmă privată la alta printr-o procedură aprobată de judecătorie. El a subliniat că întrebarea nu este despre cine a cumpărat un șantier aflat în faliment din bani privați pentru a construi nave, ci despre modul în care acesta a ajuns în acea stare. Jurca a susținut că relansarea șantierului fără intermediari este un pas necesar pentru a permite oamenilor să mai aibă loc de muncă.
Mihai Jurca a adresat și întrebări către PSD, criticând faptul că partidele atacă programul fără a propune alternative pentru utilizarea celor aproape 20 de miliarde de euro rămase disponibile în Comisie. El a subliniat necesitatea sistemelor anti-dronă, a apărării antiaeriene și a infrastructurii care poate servi ca coridoare militare. Jurca a amintit că aliații cer întărirea apărării și că programul SAFE aduce bani și clauze care mențin producția de echipamente în România.
Programul SAFE permite României să beneficieze de o alocare financiară de 16,68 miliarde de euro, destinate achiziționării de echipamente militare și de tehnologii cu utilizare duală. Această resursă este considerată esențială pentru finanțarea creșterii procentului din PIB dedicat apărării naționale, oferind acces la fonduri cu costuri reduse pentru modernizarea capacităților de apărare a țării.