Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a criticat dur programul de guvernare propus de Guvernul Niculescu, punând la îndoială eficiența digitalizării ca soluție pentru reducerea costurilor. Acesta susține că prezentarea tehnologiei ca pe o metodă miraculoasă de de-birocratizare demonstrează o lipsă de înțelegere a fenomenului și o deconectare de realitatea din țară. Conform liderului AUR, digitalizarea nu poate simplifica procesele administrative fără o reducere reală a volumului de informații și documente cerute de instituțiile publice.
Petrișor Peiu a explicat faptul că birocrația nu este cauzată de interacțiunea fizică cu funcționarii, ci de cantitatea imensă de date solicitate firmelor și cetățenilor. El a menționat că programele informatice nefuncționale, citând exemplul Casei de Sănătate, pot chiar să crească timpul necesar pentru rezolvarea problemelor. În viziunea sa, digitalizarea nu reduce costurile dacă este însoțită de contracte cu dedicație, care pot fi de câteva ori mai scumpe decât media pieței.
Senatorul a făcut referire la contracte discutate de guvern cu firma de IT&C Schwaz Digits, comparând situația cu contractele Microsoft. El a subliniat că aceste tipuri de anlașuri afectează bugetul public fără a aduce beneficii reale. Pentru Petrișor Peiu, eliminarea contractelor IT cu dedicație este o condiție esențială pentru ca tranziția digitală să aibă un impact pozitiv asupra eficienței administrației de stat și asupra cheltuielilor publice.
Datele prezentate de Petrișor Peiu arată că România are cea mai mică pondere din UE a populației adulte cu abilități digitale de bază. În macro-regiunea 4, formată din Banat plus Oltenia, doar 27,1% din populație deține aceste competențe, în timp ce media europeană este de 60,4%. Alte regiuni precum Vest plus Centru au un nivel de 29,9%, iar Dobrogea plus Moldova are 30,2%, toate fiind semnificativ sub nivelul de competență digitală din restul Uniunii Europene.
Totodată, interacțiunile online cu autoritățile publice sunt extrem de scăzute în România comparativ cu media europeană de 57,7%. În regiunea Sud-Vest Oltenia, ponderea interacțiunilor online este de doar 12,9%, în timp ce în București-Ilfov aceasta este de puțin peste 27%. Alte zone precum Muntenia, Moldova, Nord Vest, Centru și Dobrogea înregistrează valori cuprinse între 13,4% și 16,7%, confirmând dificultățile de integrare digitală ale cetățenilor.
Evoluția digitalizării în România rămâne un subiect de dezbatere intensă în spațiul public, fiind strâns legată de capacitatea instituțiilor de a implementa sisteme funcționale. În contextul discuțiilor politice actuale, eficiența serviciilor publice și modul în care statul interacționează cu cetățenii prin intermediul tehnologiei reprezintă puncte critice de evaluare pentru orice program de guvernare propus.