Ministrul Nazare a anunțat, în cadrul audierilor din Parlament, implementarea unei strategii de rectificare bugetară structurată în două etape distincte. Prima intervenție este programată să fie finalizată până la sfârșitul lunii octombrie și va viza acoperirea cheltuielilor de funcționare și a nevoilor stringente ale ordonatorilor de credite. Această măsură de urgență este gândită pentru a rezolva crizele manifestate în ultimele luni în cadrul unor instituții cheie din administrația publică.
Prima etapă de ajustare va prioritiza sectorul sănătății și securității, vizând în mod specific Ministerul Sănătății, Ministerul de Interne și serviciul de ambulanță. Nazare a menționat că sunt necesare fonduri pentru zone critice, precum cheltuielile cu combustibilul în cadrul serviciilor de ambulanță sau necesarul IGSU. Suma exactă care va fi alocată prin această primă rectificare va fi stabilită abia după învestirea Guvernului și după ce miniștrii vor verifica necesarul real de fonduri.
O a doua etapă de rectificare, de tip reglaj, este planificată pentru finalul lunii noiembrie. Ambele procese de ajustare fiscală vor fi conduse cu scopul de a menține ținta de deficit bugetar stabilită pentru finalul anului curent. Nazare a subliniat că această strategie este esențială pentru a asigura funcționarea instituțiilor fără probleme până la încheierea anului, respectând în același timp obiectivele de consolidare fiscală.
Presiunile asupra bugetului de stat includ și obligațiile de plată pentru compensarea prețurilor la energie, unde stocul restant ar putea fi între cinci și opt miliarde de lei, conform evaluării ANRE. De asemenea, există obligații de aproape 13 miliarde de lei pentru titlurile executorii ale magistraților. Premierul va iniția discuții pentru o formă de plată eșalonată, care să fie compatibilă cu obiectivele de menținere a deficitului bugetar.
Riscurile pe termen lung vizează perioada 2026-2027, legate de rambursările din PNRR pentru cererile cinci și șase, precum și proiectele care nu au fost finalizate la timp. Există un volum de sume care va trebui acoperit în acele ani, necesitând o formulă viabilă de finanțare. Guvernul monitorizează aceste fluxuri pentru a evita destabilizarea bugetului în viitorul apropiat.
Gestionarea deficitului bugetar rămâne un subiect central în politica fiscală a României, fiind influențată de plăți masive către sectorul energetic și de obligațiile de transfer către magistrați. Monitorizarea strictă a cheltuielilor de funcționare este necesară pentru a menține stabilitatea macroeconomică în contextul execuției proiectelor de infrastructură și dezvoltare finanțate prin fonduri europene.