Un proiect de lege depus pe 14 octombrie la Senat propune introducerea obligației de a utiliza servicii de avocat pentru anumite acte ale firmelor și contracte comerciale. Documentul, înregistrat sub numărul B563/2026, vizează modificarea Legii nr. 51/1995 a profesiei de avocat și a Codului civil. Proiectul are zece inițiatori din cadrul partidelor PSD, PNL, AUR, USR și PACE, însă acesta nu a primit încă niciun aviz oficial și poate fi modificat în cadrul procesului parlamentar.
Conform propunerii, actele de înființare, modificare sau încetare a persoanelor juridice ar trebui redactate de avocați, cu excepția cazurilor în care legea impune forma autentică. Această schimbare ar afecta procesul prin care antreprenorii întocmesc astăzi actele constitutive sau cele privind schimbarea sediului și a administratorilor, operațiuni pe care mulți le realizează singuri sau prin intermediul contabilului. Proiectul extinde această cerință și asupra contractelor pentru care legea solicită forma scrisă, inclusiv asupra actelor adiționale care modifică înțelegerile existente.
Printre contractele comerciale care ar putea intra sub incidența noii reguli se numără cele de agenție, de comision, de depozit sau de consignație. De asemenea, vor fi vizate garanțiile pentru credite, leasingul și actele de tranzacție pentru stingerea unui litigiu. Inițiatorii susțin că această măsură va consolida securitatea raporturilor juridice, deoarece părțile nu dispun întotdeauna de cunoștințele necesare pentru a formula clar drepturile și obligațiile asumate. Totuși, textul nu precizează dacă regula se aplică și contractelor standard redactate de bănci sau asigurători.
În ceea ce privește costurile, proiectul nu stabilește tarife fixe, dar implică posibile cheltuieli suplimentare pentru asistența juridică. Ghidul UNBR recomandă un onorariu minim de 710 lei pentru redactarea unor documente, pornind de la un tarif orientativ de 360 de lei pe oră. Un punct de controversă este aplicabilitatea asupra contractelor de muncă, având în vedere regimul specific al Codului muncii. Deputatul USR Alexandru Dimitriu a criticat proiectul, afirmând că acesta ar putea scoate din joc rolul contabilului în pregătirea actelor firmei.
Proiectul introduce și alte reglementări, precum posibilitatea ca avocații să efectueze plăți în numele clienților prin mecanisme de tip escrow. De asemenea, se propune definirea consultanței juridice ca fiind un sfat personalizat, ceea ce ar putea afecta platformele online și cele care utilizează inteligența artificială. În cazul în care activități care încalcă legea avocaturii sunt oferite online, UNBR ar putea solicita instanței încetarea încălcării, cu un termen de judecată de maximum cinci zile. Cuvântul „avocat” va fi inclus pe lista denumirilor care nu pot fi folosite fără drept.
În prezent, procesul legislativ urmează etapele standard de consultare și avizare în cadrul Parlamentului. Proiectul urmează să fie trimis către Consiliul Legislativ și alte instituții relevante înainte de a putea fi dezbătut în Camera Deputaților. Până la o eventuală adoptare și promulgare, companiile și persoanele fizice își pot continua activitățile și încheie contractele conform reglementărilor actuale, fără obligația de a recurge la asistență juridică specializată pentru documentele care necesită doar forma scrisă sub semnătură privată.