O nouă inițiativă legislativă depusă la Senat propune implementarea unui mecanism prin care statul ar putea suporta o parte din cheltuielile cu locuințele pentru tineri. Proiectul de lege vizează persoanele care au împlinit maximum 29 de ani și care încasează un salariu de maximum 4.000 de lei net pe lună. Sprijinul financiar propus ar putea ajunge la o valoare de 600 de lei lunar, în funcție de localitatea în care locuiește beneficiarul.
Suma oferită de stat variază în funcție de orașul în care este închiriat apartamentul. În București și Cluj-Napoca, ajutorul ar putea fi de 600 de lei, în timp ce în orașe precum Constanța, Brașov, Sibiu, Craiova, Iași, Timișoara sau Oradea, sprijinul ar putea fi de 500 de lei. Pentru restul localităților din țară, suma propusă pentru plata chiriei ar fi de 400 de lei pe lună. Acest ajutor ar putea fi acordat pentru o perioadă de maximum trei ani.
Pentru a beneficia de aceste sume, tinerii trebuie să îndeplinească anumite condiții stricte de eligibilitate. Beneficiarul trebuie să aibă domiciliul în locuința închiriată și să fie înregistrat oficial la Evidența Persoanelor. De asemenea, este necesar ca persoana să dețină un contract de închiriere înregistrat la ANAF și să nu beneficieze deja de un alt sprijin similar din partea statului. Inițiatorii susțin că acest sistem ar putea crește și impozitarea veniturilor din chirii, deoarece tinerii vor căuta proprietari care declară legal veniturile.
Pe lângă ajutorul pentru locuințe, proiectul prevede și un sprijin pentru mobilitate. Tinerii ar putea primi înapere jumătate din costul abonamentelor pentru transportul public local, ceea ce ar putea reduce costurile de deplasare de două ori. Conform estimărilor făcute de inițiatori, aproximativ 32.000 de tineri ar putea beneficia de ajutorul pentru chirie, ceea ce ar reprezenta o cheltuială anuală de peste 230 de milioane de lei. Pentru transportul public, cheltuielile anuale estimate sunt de cel puțin 170 de milioane de lei.
Implementarea acestor măsuri ar putea genera presiuni asupra bugetului de stat, având în vedere țintele de deficit fiscal. Alin Stoica, unul dintre inițiatorii proiectului, susține că aceste ajutoare pot ajuta la atragerea tinerilor pe piața muncii, generând astfel noi impozite și taxe pe sănătate și pensii. Totuși, analistul economic Drogoș Cabat a avertizat că astfel de inițiative aduc presiune pe cheltuielile bugetare, în contextul condițiilor asumate în fața partenerilor europeni privind menținerea deficitului într-un anumit cuantum.
În România, gestionarea bugetelor publice și implementarea programelor de sprijin social reprezintă un subiect constant de dezbatere între Guvern și Parlament. Deciziile privind alocarea fondurilor pentru segmente specifice de populație, precum tinerii, sunt influențate de capacitatea de finanțare a statului și de necesitatea de a respecta normele de disciplină fiscală impuse la nivel european pentru controlul deficitului bugetar.