Confederația Patronală Concordia a solicitat retragerea proiectului legislativ B563/2026, cunoscut sub denumirea de „Avocat obligatoriu”, care ar impune companiilor obligativitatea de a apela la un avocat pentru redactarea contractelor. Organizația cere organizarea unei consultări reale cu mediul de afaceri, cu societatea civilă și cu profesiile vizate de această schimbare. Propunerea a fost înregistrată la Senat pe 14 octombrie, sub procedură de urgență, fără o consultare prealabilă a companiilor, contabiliilor sau juriștilor.
Conform detaliilor furnizate de Concordia, obligația de semnătură nu ar viza doar contractele de valoare mare, ci ar cuprinde și documente curente, precum actele adiționale, modificările la Registrul Comerțului sau contractele de leasing. Această măsură ar genera cheltuieli suplimentare pentru orice firmă, indiferent de mărime. Reprezentanții patronatului subliniază că firmele mici vor fi cele mai expuse, deoarece vor trebui să plătească onorarii identice cu cele ale marilor corporații, afectându-le direct capacitatea de investiții.
Paul Aparaschivei, director executiv al Concordia, a semnalat o contradicție între discursul public privind simplificarea și debirocratizarea și această regulă care schimbă modul de încheiere a contractelor. Acesta a precizat că proiectul a fost depus fără un calcul al costurilor și fără a explica ce problemă ar trebui să rezolve. Paul Aparaschivei a menționat că firmele nu au cerut o astfel de măsură, deoarece pot angaja avocați de pe piața liberă atunci când au nevoie.
Impactul ar putea ajunge și în sectorul tehnologic, afectând aplicațiile de contabilitate sau asistenții bazați pe inteligență artificială. Corina Vasile, director executiv al ANIS, a avertizat că definirea consultanței juridice „indiferent de tehnologie” ar putea face ca orice program care oferă răspunsuri personalizate să devină activitate exclusivă a avocaților. Serviciile digitale ar putea fi suspendate printr-o procedură de doar cinci zile, ceea ce ar putea penaliza utilizarea anumitor expresii și ar putea afecta competitivitatea României.
Oana Luca, vicepreședinte FICSIMM pentru Regiunea Nord-Vest, a adăugat că întreprinderile mici și mijlociie resimt deja o contracție economică și că proiectul ar adăuga o taxă la fiecare document administrativ. Orice angajare sau modificare de acte ar consuma resurse care ar putea fi direcționate către salarii sau investiții. Oana Luca a subliniat că o simplă consultare ar fi evidențiat aceste probleme încă de la început, evitând impunerea unor costuri nejustificate.
În cadrul procesului legislativ din România, proiectele de lege pot fi supuse procedurii de urgență pentru a accelera adoptarea lor, însă acest lucru necesită o analiză riguroasă a impactului economic. În absența unor studii de impact și a consultărilor cu partenerii sociali, deciziile legislative pot genera disfuncționalități în funcționarea mediului de afaceri. În acest caz, lipsa unei evaluări a costurilor pentru companii rămâne un punct critic de critică din partea organizațiilor de patronat.