O nouă propunere de reformă a sistemului de reprezentare politică ar putea duce la o reducere semnificativă a numărului de parlamentari din România. Adrian Toni Neacșu susține că utilizarea indicatorului populației rezidente, în locul celui bazat pe domiciliu, ar permite ajustarea numărului de aleși și al posturilor din administrația publică. Această schimbare ar viza reducerea cheltuielilor statului fără a fi necesară desființarea comunelor din țară.
Adrian Toni Neacșu argumentează că indicatorul populației după domiciliu nu oferă o imagine reală asupra numărului de persoane care locuiesc efectiv într-o anumită localitate. Această cifră include persoane care s-au mutat în alte zone sau care au plecat definitiv din țară, dar nu și-au schimbat actele. Prin contrast, populația rezidentă reflectă persoanele care locresc în mod obișnuit pe un anumit teritoriu, fiind un indicator considerat mai pertinent pentru calculul reprezentării.
Conform datelor de la recensământul din 2021, populația rezidentă a României era de 19.053.815 persoane. Pe baza acestui indicator, o simulare prezentată de autor arată că Parlamentul ar putea fi redus la aproximativ 403 membri, de la cei 466 prevăzuți în prezent. Această modificare ar însemna eliminarea a aproximativ 63 de mandate parlamentare, ceea ce ar impacta direct structura legislativă a țării.
Analiza detaliază că reducerea ar fi aplicată atât la nivelul Camerei Deputaților, cât și al Senatului. Numărul deputaților ar scădea de la 330 la aproximativ 287 de persoane, în timp ce numărul senatorilor ar trece de la 136 la circa 116 mandate. Această reconfigurare a reprezentării politice ar trebui să se raporteze strict la numărul de persoane care locuiesc efectiv în România, nu la cei care au doar domiciliul înregistrat.
Efectele reformei ar ajunge și la nivelul administrației locale, afectând consiliile județene și locale. Estimările autorului indică faptul că aceste instituții ar putea pierde între 1.300 și 1.600 de mandate, deoarece numeroase localități ar fi reevaluate în categorii de populație mai mici. Implementarea unei astfel de schimbări ar necesita însă o serie de modificări legislative pentru a putea fi aplicată în sistemul actual.
În prezent, sistemul de reprezentare politică și dimensiunea administrației publice sunt determinate de numărul de persoane care au domiciliul înregistrat oficial. Această metodă de calcul este utilizată pentru stabilirea numărului de aleși și a posturilor din instituțiile statului, însă propunerea de trecere la populația rezidentă urmărește o aliniere mai strictă la realitatea demografică a fiecărei localități.