O nouă propunere legislativă depusă la Senat, identificată sub numărul B563/2026, ar putea impune companiilor private obligația de a utiliza servicii de avocat pentru întocmirea contractelor. Propunerea vizează modificarea Legii nr. 51/1995 privind profesia de avocat și a Codului Civil, afectând modul în care entitățile juridice gestionează documentele necesare pentru validitatea sau dovedirea acordurilor scrise sub semnătură privată.
Conform textului propus pentru Codul Civil, în situațiile în care legea solicită forma scrisă sub semnătură privată pentru validitate sau probă, înscrisul constatator trebuie întocmit de un avocat, dacă legisția nu prevede altfel. Această schimbare ar viza o gamă largă de documente esențiale pentru activitatea economică, inclusiv contractele de muncă, actele adiționale pentru mărirea salariului, contractele de asigurare sau actele de înființare și modificare ale firmelor.
Inițiativa este susținută de avocați, unii dintre aceștia deținând funcții de conducere în UNBR, ceea ce ridică semne de întrebare privind natura dedicată a propunerii. Pentru firmele mici, aceste noi cerințe ar reprezenta o povară financiară semnificativă, având în vedere că, conform ghidului UNBR, întocmirea unui contract costă 710 lei. În acest context, rolul juriștilor din cadrul companiilor ar putea fi pus în discuție, deoarece documentele ar trebui semnate obligatoriu de un avocat.
Pe lângă costurile directe, propunerea ar putea genera și o creștere a birocrației și a stresului administrativ pentru mediul de afaceri. Există, de asemenea, temeri legate de limitarea accesului la informație, deoarece inițiatorii ar putea încerca să considere anumite activități online drept consultanță juridică, rezervată exclusiv avocaților. Acest lucru ar putea duce la restricționarea utilizării instrumentelor de tip AI pentru sfaturi juridice, în favoarea onorariilor profesionale.
Impactul economic final ar putea fi resimțit de către întreaga populație, deoarece costurile suplimentare de consultanță vor fi transferate în prețurile produselor și serviciilor. Situația amintește de o propunere anterioară a Camerei de Comerț, care dorea ca situațiile financiare anuale ale firmelor să primească o viză contra cost. Spre deosebire de acea inițiativă a Camerei de Comerț, care nu a fost adoptată, propunerea actuală a UNBR rămâne în proces de analiză.
Contextul economic actual este marcat de o presiune constantă asupra companiilor și a consumatorilor, în condițiile creșterii impozitelor, taxelor și a prețurilor la combustibil și energie. Această nouă propunere legislativă vine într-un moment în care mediul privat încearcă să gestioneze costurile operaționale ridicate, iar introducerea unor obligații contractuale suplimentare ar putea agrava dificultățile financiare ale micilor întreprinderi din România.