Republica Moldova păstrează în portofoliul său un pachet de 62.500 de acțiuni la producătorul rus de camioane KAMAZ. Această participație este evaluată contabil la aproximativ 1,45 milioane de lei, însă situația administrativă a titlurilor de proprietate a fost semnalată de autorități. Deși pachetul de acțiuni datează încă din anul 1991, acesta nu a fost transferat conform procedurilor legale către instituția competentă pentru gestionarea patrimoniului public.
Problema a fost evidențiată de Curtea de Conturi în cadrul auditului financiar pentru anul 2025, prezentat pe 21 octombrie în Parlament. Auditorii au constatat că aceste valori mobiliare apar în evidențele Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în loc să fie transmise către Agenția Proprietății Publice. Această eroare de gestionare a dus la o supraevaluare a conturilor ministerului, cu o valoare de aproximativ 1,4 milioane de lei, aferentă acțiunilor și altor participații deținute în străinătate.
Pachetul de acțiuni a fost achiziționat în anul 1991 folosind mijloacele bugetului republican. Reorganizările succesive ale instituțiilor publice au complicat procesul de evidență și transfer al drepturilor patrimoniale, motiv pentru care participația a rămas înregistrată la minister. Curtea de Conturi subliniază că netransmiterea acestor titluri a afectat corectitudinea evidenței contabile, determinând raportarea unor active la o valoare mai mare decât cea justificată de înregistrările corespunzătoare.
Deși Republica Moldova deține o cotă minoritară de 0,00883% din capitalul social al companiei KAMAZ, situația juridică rămâne neclarată. Compania, care are sediul în Republica Tatarstan, este unul dintre cei mai cunoscuți producători de camioane din Federația Rusă. Autoritățile moldovenești nu au notificat corespunzător compania rusă cu privire la modificările legate de succesiunea drepturilor asupra acțiunilor și nici nu au participat la adunările generale ale acționarilor.
Cazul evidențiază dificultățile persistente privind administrarea participanțiilor deținute de statul Republicii Moldova în companii din afara țării. Clarificarea titularului instituțional și corectarea înregistrărilor sunt necesare pentru ca situațiile financiare să reflecte corect patrimoniul administrat. Datele actuale nu indică faptul că statul moldovean ar fi vândut participația sau ar fi renunțat la drepturile aferente, ci doar că există o problemă de evidență și de transmitere a activelor.
Gestionarea activelor de stat în străinătate necesită o supraveghere riguroasă pentru a evita erorile de raportare financiară. În cadrul administrației publice, transferul drepturilor patrimoniale între ministere și agenții specializate este un proces critic pentru integritatea contabilă. Lipsa de comunicare cu entitățile externe și nerespectarea procedurilor de succesiune administrativă pot genera supraevaluări care afectează transparența bugetară a instituțiilor de stat.