Andrei Șelaru, cunoscut sub numele de Selly, a participat marți la ședința Comisiei de cultură a Camerei Deputaților pentru a expune impactul taxelor asupra industriei evenimentelor. Acesta a prezentat calcule care arată că aproape 40% din prețul unui bilet de concert este direcționat către stat prin taxe și contribuții. Această cifră este de aproape trei ori mai mare decât în alte țări europene, precum Grecia sau Ungaria, unde taxele sunt semnificativ mai mici.
Conform explicațiilor oferite de Selly, dintr-un bilet cu valoarea de 200 de lei, aproximativ 80 de lei reprezintă taxe și contribuții, înainte de orice altă cheltuială pentru producție sau artiști. Componenta principală este TVA-ul, care a crescut de patru ori în ultimele trei ani, trecând de la 5% la 21%. Ultima majorare de la 9% la 21% a intrat în vigoare la 1 august 2025, ca urmare a pachetului de măsuri fiscale adoptat de Guvern.
Pe lângă TVA, organizatorii plătesc 10% pentru drepturile de autor și conexe către organisme precum UCMR-ADA, CREDIDAM sau UPFR, plus 2% taxe locale și 2% pentru monumente istorice. Se aplică, de asemenea, un timbr muzical de 5%. Selly a subliniat că aceste procente se calculează la încasări, nu la profit, comparând situația cu corporațiile care sunt taxate pe cifra de afaceri cu un procent mult mai mic. El a criticat și penalitățile de 0,2% pe zi pentru întârzierea plății timbrului.
Pentru a reduce povara, Selly a propus înlocuirea timbrului muzical de 5% cu o sumă fixă de 2 lei pe bilet și 5 lei pe abonament, fără a depăși pragul de 5%. O astfel de modificare ar reduce contribuția de la 10 lei la 2 lei pentru un bilet de 200 de lei. Propunerea este susținută de peste 200 de artiști, inclusiv INNA, Smiley, Delia și Theo Rose, precum și de organizatori precum Untold, Electric Castle sau eMagic.
Proiectul de modificare a legii din 1994, inițiat de deputata PNL Raluca Turcan, a întâmpinat opoziție în cadrul comisiei. Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor, a cerut respingerea proiectului, susținând că acesta a fost scris fără consultarea partenerilor. De asemenea, reprezentanți ai Uniunii Arhitecților și ai editorilor au solicitat reluarea discuțiilor. Ministrul Culturii, Ioana Ciocan, a menționat că se așteaptă la un compromis, în timp ce comisia nu a votat documentul marți.
Modificarea legii timbrelor culturale vizează un domeniu care acoperă nu doar muzica, ci și alte ramuri ale creației, precum cărțile, filmul, teatrul, artele plastice și arhitectura. Această legislație, în forma sa actuală, a rămas neschimbată din anul 1994, fiind un instrument prin care se finanțează proiecte culturale, în special cele de profil independent și local, din sumele colectate prin timbrul muzical.