Senatul a adoptat luni prelungirea interdicției de achiziție, instalare și utilizare a produselor și serviciilor software provenite din Rusia în cadrul instituțiilor publice. Noua decizie stabilește ca termen limită data de 31 decembrie 2035 pentru aplicarea acestui veto tehnologic. Președintele Senatului, Mircxea Abrudean, a anunțat oficial această decizie, subliniind importanța măsurii pentru protejarea sistemelor informatice ale statului român în fața riscurilor cibernetice.
Proiectul de lege, care a fost inițiat de deputatul Sebastian Burduja, are rolul de a proteja infrastructura informatică a țării și de a asigura continuitatea protecției înainte de expirarea termenului anterior. Termenul inițial de aplicare al interdicției era stabilit până la data de 31 decembrie 2026. Prin această extindere, autoritățile urmăresc să prevină vulnerabilitățile tehnologice sau breșele de securitate care ar putea afecta infrastructura critică a României.
Mircxea Abrudean a declarat că această decizie este critică, deoarece războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă se desfășoară la fel de violent și în spațiul cibernetic. Președintele Senatului a menționat că România trebuie să rămână ferm ancorată alături de partenerii săi din NATO și Uniunea Europeană. Conform acestui punct de vedere, securitatea națională nu poate fi negociabilă în contextul combaterea formelor de agresiune hibridă.
Decizia Senatului este luată în contextul unor riscuri identificate la nivel european, precum cazul companiei Oxygen, cu sediul în Virginia. Această firmă, pe care Departamentul de Justiție al SUA a acuzat-o că este deținută și operată în secret din Rusia, a furnizat tehnologie agențiilor europene de aplicare a legii. Printre statele care au achiziționat serviciile Oxygen Forensics se numără Germania, Spania, Italia, Polonia și Ungaria, implicând riscuri de securitate pentru polițiile europene.
Deși proprietarii ruși ai companiei Oxygen sunt acuzați că au ascuns controlul asupra firmei după invazia pe scară largă a Ucrainei, Departamentul de Justiție al SUA nu susține că software-ul conține cod malicios. Totuși, tehnologia a continuat să fie dezvoltată și gestionată în Rusia. Acum, proiectul de lege adoptat de Senat urmează să fie trimis către Camera Deputaților, care va acționa ca for decizional pentru finalizarea procesului legislativ.
Această mișcare legislativă se înscrie într-un context de creștere a atenției asupra securității naționale și a protecției infrastructurii critice. În perioada recentă, discuțiile privind securitatea regională au inclus și teme legate de responsabilitățile puterilor militare europene în cadrul NATO. Protejarea spațiului informatic rămâne o prioritate pentru statul român în contextul tensiunilor geopolitice actuale din regiune.