Senatul României a respins, în data de 28 octombrie 2026, un proiect de lege care viza facilitarea accesului minorilor de peste 16 ani la consultații psihologice. Proiectul prevedea ca acești tineri să poată apela la sprijin psihologic fără a mai fi necesară obținerea prealabilă a acordului părinților. Decizia a fost luată cu majoritatea voturilor în cadrul ședinței parlamentare, blocând astfel o inițiativă care avea susținerea unor instituții de stat.
Inițiativa legislativă fusese propusă de parlamentarii USR, Ruxandra Cibu Deaconu, Cynthia Păun și Sorin Șipoș. În procesul de votare, opoziția proiectului a fost formată de senatorii PSD și AUR. Pe partea contrară, susținerea pentru această măsură a venit din partea senatorilor USR și UDMR, de la un senator din PNL, precum și de la senatoarea independentă Victoria Stoiciu. Proiectul urmează acum să fie trimis către Camera Deputaților pentru continuarea procesului legislativ.
Partidul USR a reacționat imediat după vot, afirmând că adolescenții de 16 ani se confruntă cu presiune școlară, anxietate și dificultăți emoționale care necesită răspunsuri. Conform comunicatului USR, dreptul de a cere sprijin psihologic ar trebui recunoscut înainte de majorat, deoarece un adolescent nu devine adult peste noapte. Parlamentarii au subliniat necesitatea ca ajutorul să fie disponibil înainte ca tinerii să atingă vârsta de 18 ani.
Victoria Stoiciu a criticat dur decizia Senatului, descriind votul ca fiind o „revărsare de aberații paranoice”. Ea a menționat că pentru copiii ale căror părinți lucrează în străinătate, lipsa unei semnături poate deveni un zid birocratic imposibil de depășit. Senatoarea a acuzat, de asemenea, că în mintea unor extremiști, psihologul nu mai este o persoană care salvează suflete, ci cineva care ar îndruma copiii să-și schimbe sexul.
În ciuda respingerii din Senat, proiectul de lege beneficiase de avize favorabile din partea Guvernului, Consiliului Economic și Social și a Consiliului Legislativ. De asemenea, Ministerul Sănătății și Ministerul Educației au oferit susținere scrisă acestei inițiative. Adoptarea proiectului fusese solicitată public de Consiliul Național al Elevilor, alături de alte 42 de organizații și grupuri civice care au susținut necesitatea schimbării legislative.
Procesul legislativ în România urmează o procedură de bifazare, în care proiectele de lege trebuie să fie adoptate de ambele camere ale Parlamentului. Senatul funcționează ca prima cameră sesizată în acest caz, iar după votul de respingere, inițiativa poate fi continuată sau reanalizată în cadrul Camerei Deputaților, în funcție de pașii următori parcurși de autorii proiectului legislativ.