Senatul a adoptat, pe 12 octombrie, un proiect de lege care impune utilizatorilor de trotinete electrice pe drumurile publice finalizarea unui curs de legislație rutieră. Deși intenția este de a reglementa circulația, analiza detaliilor de implementare indică faptul că această măsură ar putea aduce un plus de birocrație într-un domeniu deja monitorizat tehnologic. Există temeri că reglementarea va avea consecințe negative pentru mobilitatea urbană și pentru cetățenii care aleg alternativele la mașină.
Introducerea acestui curs ar putea afecta disproporționat persoanele care nu dețin permis de conducere sau care aleg să folosească transportul în comun și serviciile de micromobilitate. Pentru acești cetățeni, cursul reprezintă un consum de timp și bani, ceea ce ar putea determina revenirea la utilizarea mașinii personale. Un astfel de comportament contrazice obiectivele autorităților de a reduce poluarea fonică și a emisiilor de gaze nocale prin orașe mai aerisite.
Reglementarea ar lovi segmentul deja controlat prin tehnologie, în timp ce trotinetele private rămân mai greu de monitorizat. Operatorii precum Bolt utilizează limitări de viteză de maximum 25 km/h și tehnologia de geofencing pentru a restricționa accesul în anumite zone din București, Sibiu, Cluj-Napoca sau Târgu Mureș. În contrast, trotinetele private pot atinge viteze de 50 km/h, iar utilizatorii lor ar putea alege să devină „free riders” pentru a evita parcurgerea cursului propus.
Măsura ar putea elimina și avantajul spontaneității oferit de trotinetele de închiriat, afectând turiștii sau vizitatorii din alte orașe. Aceștia se vor afla în imposibilitatea de a parcurge cursul, ceea ce în practică înseamnă interzicerea serviciului pentru această categorie. În prezent, operatorii folosesc sisteme de monitorizare a comportamentului, precum testul de reacție cognitivă introdus de Bolt în România în vara anului 2025 pentru a descuraja condusul sub influența alcoolului.
Conform datelor Poliției, trotinetele electrice private au fost implicate în accidente de 5 ori mai frecvent decât cele de închiriere în ultimele 18 luni la nivel național. De asemenea, implicarea în decese a fost de 11 ori mai mare pentru vehiculele private. Deși cursul de legislație ar putea oferi cunoștințe teoretice, acesta nu garantează respectarea regulilor, deoarece comportamentul utilizatorilor rămâne un factor critic, iar pentru trotinetele private nu există consecințe imediate dacă încălcarea nu este observată de poliție.
În contextul actual al administrației, deciziile legislative privind mobilitatea urbană sunt monitorizate atent de opinia publică. În perioada recentă, peisajul politic și cel al infrastructurii au fost marcate de schimbări administrative și de implementarea unor noi tehnologii de siguranță în transportul public și privat. Aceste reglementări vin într-un moment în care orașele române încearcă să echilibreze nevoia de fluiditate a traficului cu siguranța utilizatorilor de micromobilitate.