Senatul a adoptat luni în cadrul ședinței Plenului o măsură legislativă majoră care vizează securitatea cibernetică a statului. Noua lege impune prelungirea interdicției de achiziție, instalare și utilizare a produselor și serviciilor software rusești în cadrul instituțiilor publice din România. Această decizie legislativă extinde perioada de restricție până la data de 31 decembrie 2035, asigurând astfel un cadru de protecție pe termen lung.
Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Sebastian Burduja și are scopul de a proteja infrastructura informatică a statului român. Prin această modificare, se asigură continuitatea protecției înainte de expirarea termenului anterior, care era stabilit pentru data de 31 decembrie 2026. Măsura este menită să prevină vulnerabilitățile tehnologice și breșele de securitate care ar putea afecta infrastructura critică a țării în contextul actual.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a calificat decizia ca fiind una critică pentru siguranța națională a României. Acesta a subliniat faptul că războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă se desfășoară într-un mod la fel de violent și în spațiul cibernetic. Conform declarațiilor sale, România nu își poate permite existența unor vulnerabilități care să pună în pericol integritatea sistemelor digitale ale instituțiilor de stat.
Mircea Abrudean a menționat că securitatea națională nu poate fi supusă negocierilor și că țara trebuie să rămână ferm ancorată alături de partenerii săi din NATO și Uniunea Europeană. Această poziție este esențială pentru combaterea tuturor formelor de agresiune hibridă care vizează regiunea. După votul din Senat, proiectul legislativ urmează să fie trimis către Camera Deputaților, care este camera decizională în acest proces.
Această mișcare legislativă se înscrie într-un context de securitate regională tensionat, marcat de diverse conflicte și amenințări hibride. În timp ce România își întărește apărarea digitală prin restricționarea tehnologiilor din Federația Rusă, alte zone din regiune se confruntă cu presiuni constante. Decizia Senatului reflectă necesitatea de a alinia protecția infrastructurii critice la standardele de securitate impuse de partenerii internaționali de la NATO și UE.
În cadrul Uniunii Europene și al NATO, securitatea cibernetică este considerată un pilon fundamental al apărorii colective. Statele membre sunt încurajate să își protejeze rețelele de la influențe externe care pot compromite stabilitatea politică sau funcționarea serviciilor esențiale. Prin această lege, România implementează o strategie de protecție a datelor și a sistemelor de control împotriva riscurilor de sabotaj sau spionaj cibernetic.