Senatul a efectuat zeci de angajări de persoane fără organizarea unor concursuri, în perioada 2025-2026, chiar după implementarea reformei de reorganizare. Datele arată că, în intervalul 1 iunie – 31 decembrie 2025, instituția a angajat 33 de persoane, dintre care doar una a susținut un concurs. Restul angajărilor au fost efectuate pe perioadă determinată sau nedeterminată, conform unor prevederi legale care permit numirile directe în anumite cabinete și comisii.
În prima etapă, în a doua jumătate a anului 2025, cele 33 de persoane angajate au inclus 6 funcționari pe perioadă nedeterminată și 27 pe perioadă determinată. Senatul a refuzat să furnizeze numele acestor persoane, susținând că datele nu se încadrează în categoria informațiilor publice. Instituția a justificat procesul de angajare prin invocarea art. 5 alin. (3) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, care reglementează numirile la diverse cabinete.
Tendința de angajare a continuat și în anul 2026, până la data de 30 octombrie. În această perioadă, Senatul a angajat alte 37 de persoane, dintre care 16 au fost pe perioadă nedeterminată și 13 pe perioadă determinată. Un grup de opt persoane a fost încadrat prin detașare la Direcția Generală Administrare Patrimoniu – Direcția Transporturi. Din acest total de 37 de persoane, o singură persoană a trecut prin procesul de concurs, fiind o angajată pe perioadă nedeterminată.
Reprezentanții Senatului au explicat că nu au fost organizate concursuri din cauza unor măsuri legislative de suspendare a ocupării posturilor vacante, prevăzute prin OUG nr. 156/2024 pentru anul 2025 și Legea nr. 141/2025 pentru anul 2026. Instituția susține că toate numirile au respectat numărul de posturi aprobat și limitele bugetare. Conform Senatului, noile încadrări nu reprezintă o revenire asupra reorganizării, ci sunt necesare pentru funcționarea instituției în noua structură.
Reorganizarea inițială, susținută de Ilie Bolojan, avea ca scop reducerea fondului de salarii de la 93,9 milioane de lei la 76,4 milioane de lei anual. Această măsură era estimată să genereze o economie de 17,5 milioane de euro, reprezentând o reducere de peste 18% din cheltuielile cu personalul. Reforma prevedea reducerea posturilor de consilieri de pe lângă comisii și cabinetele demnitarilor, prin normarea corectă a personalului din Senat.
Această situație de angajări masive intervine într-un context în care discuțiile privind gestionarea resurselor financiare sunt constante în administrația publică. În trecut, Ilie Bolojan a declarat că pentru a asigura indexarea pensiilor în viitor, este necesară reducerea cheltuielilor, subliniind importanța controlului asupra bugetelor de stat și a eficientizării funcționării instituțiilor publice din România.