Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a declarat că reforma administrativ-teritorială din România trebuie să aibă o anvergură mult mai extinsă decât cea propusă de PSD. Conform afirmațiilor sale, procesul de reorganizare trebuie să cuprindă toate localitățile care au sub 5.000 de locuitori pentru a produce un impact real. Sorin Șipoș a criticat pragul de 1.500 de cetățeni avansat de PSD, considerând că această măsură este insuficientă și că nu a fost supusă unei evaluări preliminare adecvate.
Conflictul politică vine în urma anunțului președintelui PSD, Sorin Grindeanu, care a sugerat că Executivul ar putea recurge la procedura de angajare a răspunderii în Parlament. Această manevră ar viza reorganizarea administrativă a țării și comasarea unor instituții guvernamentale. Sorin Șipoș a menționat că, în cadrul dezbaterilor de acum două săptămâni, s-a constatat că limitarea la sub 1.500 de locuitori nu este suficientă pentru o reformă de calitate și coerentă.
Pentru a găsi o soluție eficientă, Sorin Șipoș a menționat că, împreună cu colegii de la PNL, a propus crearea unei comisii speciale pentru această reformă. Scopul acestei comisii este identificarea celei mai bune formule legislative, luând în considerare și modele internaționale, precum cel utilizat de Republica Moldova. Senatorul a subliniat că introducerea unui astfel de subiect fără analize de impact și fără dezbateri serioase reprezintă doar o „spoială” a unei schimbări reale.
Pe lângă problema administrativă, liderul USR a criticat dur discursul politică al conducerii PSD, refuzând etichetele aplicate formațiunii sale. Sorin Șipoș a respins termenii utilizați de domnul Zamfir și de domnul Grindeanu, precum „dezuserizare”, considerând că aceștia reflectă o nouă strategie politică. El a acuzat PSD că utilizează sintagme precum „neomarxiști” pentru a ataca reformele statului și reducerea cheltușilor publice, susținând că partidul se întoarce la privilegiile de altădată.
Discuțiile privind restructurarea unităților administrativ-teritoriale au început acum două săptămâni, după ce grupurile USR și PNL au solicitat Birourilor permanente ale ambelor Camere crearea unei comisii dedicate. Această inițiativă vizează găsirea unei formule de reorganizare care să fie eficientă pentru întregul aparat de stat. În acest context, disputa între partide se concentrează pe modul în care vor fi gestionate resursele și unitățile locale în cadrul noilor structuri propuse.
Reorganizarea administrativă rămâne un subiect tensionat în politica românească, fiind adesea însoțită de dispute între partidele de guvernare și opoziție. În cadrul Parlamentului, deciziile privind structura teritorială și comasarea instituțiilor implică adesea proceduri legislative complexe, precum angajarea răspunderii, pentru a asigura trecerea proiectelor prin procesul legislativ în condiții de conflict politic între forțele parlamentare.