Jurnalista Digi24, Ioana Ciurlea, a desfășurat un exercițiu de testare a capacității de detectare a știrilor false în cadrul Parlamentului României. Campania „Pe frontul dezinformării” urmărește analizarea efectelor războiului informațional și a conspirațiilor care radicalizează societatea românească. Prin prezentarea unor scenarii create artificial, proiectul editorial evidențiază cât de ușor pot fi manipulate evenimentele reale prin tehnologii avansate de inteligență artificială.
Primul scenariu de test a utilizat o fotografie reală cu fostul premier Ilie Bolojan, care ținea un document tehnic. Ioana Ciurlea a solicitat inteligenței artificiale modificarea imaginii pentru a crea un document fals prin care acesta anunța concedierea a 500.000 de bugetari. Senatorul PSD, Daniel Zamfir, a reacționat imediat, afirmând că o astfel de măsură este imposibilă și că Ilie Bolojan nu mai are calitatea de a propune astfel de lucruri. Teofil Parasca, senator AUR, a recunoscut că contextul și numărul masiv de persoane implicate blochează capacitatea de gândire critică.
Al doilea test s-a concentrat pe o explozie controlată de pe Dunăre, eveniment utilizat pentru devierea apei spre Cernavodă. Jurnalista a prezentat imagini generate cu AI care sugerau că explozia a fost provocată de o dronă ucraineană, incluzând și resturi de echipament. Senatorul USR, Ciprian Rus, a declarat că este prima dată când aude de această variantă și a subliniat că, fără confirmări de la Ministerul Apărării, astfel de imagini pot fi generate ușor de pe un telefon mobil. Acesta a menționat că este într-o capcană de dezinformare.
Reacțiile senatorilor au evidențiat impactul psihologic al manipulării digitale. Ștefan Pălărie, senator USR, a recunoscut că prezentarea imaginilor a creat o teorie a conspirației imediată, apelând la zona emoțională a observatorului. Acesta a subliniat că inteligența artificială este atât de rafinată încât poate păcăli rapid cetățenii. Senatorul a argumentat că singura soluție pentru protejarea tinerilor și a populației în fața acestor riscuri este îmbunătățirea educației, pentru a preveni căderea în capcanele manipulării tehnologice.
Testul a demonstrat că tehnica de dezinformare a devenit mult mai subtilă decât în trecut. Ioana Ciurlea a explicat faptul că, în timp ce un fals evident, precum prezența unor elefanți într-o scenă, este ușor de detectat, noile tehnologii fac procesul de identificare extrem de dificil. Parlamentarii au fost puși în situația de a vedea cum documente sau fotografii reale pot fi transformate în instrumente de polarizare socială prin simple comenzi date algoritmilor de inteligență artificială.
Campaniile de dezinformare sunt recunoscute oficial ca amenințări majore la adresa securității și democrației, fiind utilizate pentru a slăbi încrederea în instituțiile statului. În cadrul Uniunii Europene, România este considerată unul dintre statele cele mai expuse acestui tip de război hibrid. Această vulnerabilitate este exploatată prin tehnici de polarizare a societății, transformând informația într-o armă de destabilizare politică și socială.