Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a anunțat că formațiunea politică ar putea susține o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Luca Niculescu. Această amenințare vine în contextul intenției Executivului de a promova reforma administrativ-teritorială prin procedura de asumare a răspunderii în Parlament. Parlamentarul a criticat dur modul în care este gestionată această temă și a contestat criteriile propuse pentru reorganizarea localităților din România.
Nemulțumirile reprezentantului UDMR vizează în principal schimbarea repetată a pragurilor de populație care sunt discutate în spațiul public. Csoma Botond a subliniat că procesul este marcat de o lipsă de seriozitate, menționând că pragurile au fost propuse inițial de 1.500, apoi 3.000 și ulterior 5.000 de locuitori. El susține că o reformă de o asemenea importanță nu poate fi abordată exclusiv pe baza unor reguli numerice stricte, ignorând alte aspecte fundamentale.
Conform declarațiilor făcute la Antena 3 CNN, reforma trebuie să ia în considerare particularitățile istorice, geografice și etnice ale comunităților. Csoma Botond a avertizat că reorganizarea nu poate ignora faptul că în țară există peste un milion de maghiari. Parlamentarul consideră că distribuția etnică a populației și specificul local trebuie să fie elemente centrale în procesul de comasare a comunelor și orașelor, nu doar dimensiunea demografică.
În ceea ce privește eventualele alianțe parlamentare pentru susținerea unei moțiuni de cenzură, liderul deputaților UDMR a rămas rezervat. Deși nu a indicat exact ce alte formațiuni ar putea sta alături de partidul său, acesta a exclus categoric orice formă de colaborare cu AUR. Csoma Botond a declarat că UDMR nu intenționează să poarte discuții cu acest partid și că există alte opțiuni în Parlamentul României.
Proiectul administrativ susținut de PSD vizează reducerea numărului de administrații locale prin fuziunea unor unități de bază. Printre variantele discutate se numără comasarea comunelor cu sub 3.000 de locuitori și a orașelor cu sub 10.000 de persoane. Pe lângă criteriul demografic, propunerea include evaluarea sustenabilității economice, a capacității administrative, a conexiunilor de transport și a accesului cetățenilor la serviciile publice disponibile.
Reforma administrativ-teritorială reprezintă un subiect de dezbatere constantă în politica românească, implicând modificări structurale ale modului în care funcționează administrația publică locală. Deciziile privind comasarea unităților de administrare locală au un impact direct asupra reprezentării politice și a gestionării resurselor în diverse regiuni ale țării, fiind adesea subiectul unor conflicte între partidele care urmăresc eficiența bugetară și cele care protejează specificul comunităților locale.