Alexandru Muraru a criticat dur poziția partidului PSD, susținând că această forță politică încearcă deja să găsească argumente pentru a justifica nerespectarea unor promisiuni făcute electoratului. Într-o postare publicată pe rețeaua socială Facebook, acesta a punctat că argumentele aduse de PSD nu reflectă realitatea economică a țării. Muraru a subliniat necesitatea ca partidele care gestionează puterea să fie transparente în ceea ce privește capacitatea reală de a implementa măsurile anunțate.
Analizând situația financiară a României, Alexandru Muraru a amintit că în anul 2024, sub guvernarea condusă de Marcel Ciolacu, deficitul a atins 9,3% din PIB. Această cifră a reprezentat cel mai mare deficit din întreaga Uniune Europeană, moment în care statul a cheltuit sume semnificativ mai mari decât încasările. Partea mare din aceste fonduri a fost direcționată către măsuri luate în perioada preelectorală, afectând echilibrul bugetar al țării.
În ceea ce privește evoluția actuală, Muraru a menționat că anul acesta deficitul a intrat într-o fază de scădere, România realizând cea mai rapidă corecție bugetară din Europa. Deși acest proces a impus sacrificii pentru mulți cetățeni, România și-a păstrat ratingul de credit, permițând accesul la împrumuturi. Agențiile de rating au confirmat, de asemenea, că ținta de deficit stabilită pentru anul 2026 rămâne realizabilă în condițiile actuale.
Referitor la cifrele invocate de PSD, Alexandru Muraru explică faptul că acestea se referă la un singur trimestru, perioadă în care statul a plătit în avans fondurile pentru proiectele din cadrul PNRR. Acești bani vor fi recuperați de la Uniunea Europeană până la finalul anului, existând doar un decalaj de câteva luni. Muraru a precizat că această situație reprezintă un decalaj temporar de flux, nu o gaură reală și permanentă în bugetul de stat.
O preocupare majoră exprimată de Alexandru Muraru vizează riscul ca noul guvern să folosească acest argument pentru a renunța la reducerea deficitului. Dacă acest lucru se întâmplă, țara va plăti dobânzi tot mai mari la împrumuturi, ceea ce va reduce resursele disponibile pentru spitale, școli și investiții publice. El a concluzionat că PSD, fiind la conducere, trebuie să fie onest cu cetățenii despre limitele bugetare, fără a atribui vina altor factori.
Gestionarea deficitului bugetar și respectarea țintelor de consolidare fiscală sunt elemente critice pentru stabilitatea economică a României în cadrul Uniunii Europene. Deciziile privind cheltuielile publice și capacitatea de finanțare influențează direct ratingul țării și costul împrumuturilor pe care statul le contractează. Menținerea unui echilibru între investițiile în infrastructură și controlul deficitului rămâne o provocare constantă pentru orice administrație guvernamentală în perioada actuală.