Alexandru Muraru a criticat dur modul în care PSD gestionează informațiile privind deficitul bugetar, susținând că partidul își pregătește un alibi pentru bugetul anului 2027. Într-o postare publicată pe Facebook, acesta a acuzat forța politică de la guvernare că utilizează o „gaură inventată” pentru a influența opinia publică. Conform analizei sale, prezentarea anumitor cifre ca fiind bilanțul guvernării este o strategie de comunicare eronată.
Problema centrală ridicată de Alexandru Muraru vizează interpretarea indicatorului de 9,2%. Acesta a subliniat că această valoare nu reprezintă deficitul României nici pentru o perioadă de șase luni, nici pentru întregul an, ci este un indicator aferent unui singur trimestru. Muraru a precizat că datele furnizate de Eurostat sunt reale și publice, însă eroarea constă în modul în care acestea sunt citite și prezentate de către PSD, care le folosește ca pe un bilanț de guvernare.
Analistul a explicat faptul că o comparație corectă a datelor trebuie făcută pe aceeași unitate de timp, deoarece un trimestru nu poate fi echivalat cu un an întreg. Dacă se utilizează unitatea de timp corectă, cifrele arată o altă realitate economică. Muraru a menționat că deficitul anual a scăzut de la 9,2% din PIB în anul 2024 la 7,8% în anul 2025, oferind astfel o perspectivă diferită asupra evoluției bugetare.
În acest context, Alexandru Muraru a lăudat acțiunile Guvernul Bolojan, afirmând că acesta a început corectarea dezechilibrelor bugetare prin implementarea unor măsuri dificile. Aceste decizii au avut un cost politic semnificativ, însă rezultatele încep să fie vizibile în datele economice. El a susținut că procesul de reducere a deficitului este în desfășurare și că măsurile luate sunt necesare pentru stabilizarea situației financiare a țării.
PSD a solicitat guvernarea cu promisiunea că deține soluții superioare, care nu ar implica costuri suplimentare pentru economie. Totuși, Alexandru Muraru avertizează că prima rectificare bugetară va fi momentul decisiv pentru a vedea dacă actuala administrație poate finanța cheltuielile necesare. Testul va presupune capacitatea de a proteja investițiile și de a respecta țintele de deficit fără a impune noi poveri populației sau firmelor.
Gestionarea deficitului bugetar rămâne un subiect critic în politica internă, fiind strâns legat de capacitatea statului de a menține stabilitatea fiscală. Deciziile privind rectificările bugetare și respectarea limitelor de deficit impuse de normele europene influențează direct nivelul de investiții și presiunea fiscală asupra sectorului privat și a cetățenilor.